În primul număr din acest an al revistei Ferma, v-am relatat despre rezultatele de producţie obţinute în diverse variante tehnologice într-un câmp demonstrativ organizat la Business Agro Consulting SRL, din judeţul Neamţ, cu ocazia Simpozionului regional „Ziua Sfeclei 2016”.
Cu toate vicisitudinile vremii, s-au obţinut rezultate remarcabile, câmpul demonstrativ beneficiind de cele mai performante tehnologii în domeniu. Producţii de peste 10 tone de zahăr la hectar, majoritatea variantelor atingând şi depăşind 12 t/ha, au adus profituri consistente, ameliorate semnificativ de o subvenţie de aproximativ o mie de euro/ha.
Aşa cum rezultă din datele din tabelul 2, cheltuielile au fost împărţite în două categorii, respectiv aşa-zisele cheltuieli fixe (tabelul 1) şi cheltuielile variabile pe variante tehnologice.
Cost – producţie – profit
De subliniat este următorul aspect. Pentru faptul că în toamna 015 şi în primăvara 2016, înainte de semănat nu se cunoşteau încă variantele cu care vor participa firmele de inputuri, pe toată suprafaţa s-a aplicat o cantitate standard de îngrăşăminte chimice care să satisfacă cerinţele unei producţii remarcabile, care a însemnat un cost substanţial, dar care ar fi asigurat teoretic un potenţial de producţie de 80 tone de rădăcini/ha.
Potenţarea suplimentară cu fertilizanţi, biostimulatori, reţete speciale de fungicide s-a făcut diferenţiat, conform paletei de produse oferite de firme. Astfel, au apărut costuri variabile, la unele firme foarte semnificative (de exemplu, Timac Agro cu fertilizare suplimentară cu Synertec şi Physiostart), care în condiţii normale de umiditate ar fi adus un spor de producţie aproape de potenţialul maxim al soiurilor (hibrizilor). Cultura a fost atât de reuşită – atât ca densitate, cât şi ca întreţinere – încât înainte de seceta din iulie-august, prognozele de acumulare indicau un trend care putea atinge şi depăşi 100 tone/ha la unele variante. Aşa se face că la variantele foarte scumpe, investiţia s-a dovedit mai puţin eficientă, ceea ce atrage încă o dată atenţia că apa trebuie să devină un factor de vegetaţie prioritar, mai ales la culturile intensive.
La costuri de aproape 10 mii lei/ha (peste 2000 euro!), numai o producţie de peste 13-14 tone de zahăr/ha poate să-ţi aducă profituri satisfăcătoare. După cum se vede în tabelul 2, există variante care deşi înregistrează producţii de aproape 80 t/ha, se închid cu pierderi (fără subvenţie), iar la altele, cu aport mai echilibrat, se constată profituri substanţiale, chiar de peste 2000 de lei/ha, fără subvenţie.
Din lipsă de spaţiu, vă redăm doar variantele cu soiul Magistral, celelalte firme care au montat experienţele pe soiurile Matti şi Clementina au obţinut rezultate asemănătoare, dar la fel de controversate, în funcţie de costul investiţiei (Agricover, Arysta, Bio Innovation, Holland Farming, Kwizda, Romchim Protect, Sirio Agri, SumiAgro).
Deşi rezultatele financiare au fost puternic influenţate de vreme, se desprinde totuşi o concluzie importantă. Pentru o producţie europeană şi un profit pe măsură, costul este net superior celui pe care fabricile de zahăr îl folosesc ca argument pentru un preţ cât mai mic plătit fermierului pentru rădăcinile de sfeclă.
TABELUL 1: DEVIZ SINTETIC AL CHELTUIELILOR FIXE LA SFECLA DE ZAHĂR ÎN 2016
NOTĂ: La aceste cheltuieli (impropriu spus fixe) se adaugă cheltuielile fiecărei variante aşa cum le redau în tabelul centralizator (tabelul 2)
TABELUL 2: PROFITABILITATEA CULTURII SFECLEI LA SOIUL MAGISTRAL
Articol publicat in revista Ferma nr. 4 (187) din 1-15 martie 2017
