Iată cum apicultura românească este cumva îndatorată şi proiectelor matrimoniale, nu numai instituţiilor naţionale şi europene care o finanţează în cadrul PNDR-ului şi Programului Naţional Apicol. Că tot am adus vorba de PNDR, precizez că prisaca din Constanţa, situată undeva în apropierea oraşului Hârşova, a beneficiat de un sprijin financiar în valoare de 25.000 de euro.
Ani de zile, deşi socrul său îngrijea stupina din Dobrogea, bucureşteanul Dan Căpitanu nu s-a implicat cu adevărat în apicultură. Lucrase într-o multinaţională, apoi şi-a întemeiat o firmă proprie având ca obiect de activitate procesarea fotografiilor realizate pe film şi vânzarea diverselor accesorii din industria imaginii fotografice. Apariţia aparatelor de fotografiat digitale şi a fotografiei digitale, accesibile publicului larg, a afectat decisiv activitatea firmei.

Răsucind lucrurile pe toate părţile, inginerul s-a oprit asupra albinăritului ca soluţie de a se menţine în zona antreprenorială. L-a vizitat mai des pe socrul său din Constanţa, a învăţat meserie, apoi şi-a transportat 25 de stupi în comuna Mihai Bravu din judeţul Giurgiu, unde cumpărase o casă veche, pe care a renovat-o, casă înconjurată de o grădină numai bună pentru cultivat legume. A înmulţit familiile de albine, iar în prezent, prisaca lui din satul giurgiuvean numără 50 de stupi. De la o sursă meliferă la alta, mierea a început să curgă. De procesatori nu a vrut să audă. Mierea de la albinele lui nu e procesată, e crudă, netratată termic.

Cum reuşeşte tânărul apicultor să vândă mierea online, dar şi face-to-face, aflaţi din revista Ferma, ediţia 1-31 iulie 2017!