Această creştere a producţiei de lapte ar urma să fie susţinută în special de pieţele din Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi aşa, însă, aceste regiuni au o implicare limitată pe piaţa mondială, astfel încât este puţin probabil ca ele să aibă o influenţă importantă asupra preţurilor mondiale, susţin reprezentanţii FAO.
Cel mai mare avânt îl va înregistra India, ţară a cărei producţii de lapte se preconizează că va creşte cu 3,9 procente, respectiv cu 6,3 milioane de tone, ajungând la 166,6 milioane tone în acest an. Din estimările FAO rezultă că se Asia şi cele două Americi îşi vor mări producţia de lapte, Oceania va înregistra un declin, în vreme ce în Europa şi Africa producţia va stagna la nivelul anului trecut.
Producţia în SUA, cel de-al treilea exportator global, se aşteaptă să se extindă cu 2%, comparativ cu creşterea economică moderată aşteptată în UE. Creşterea generală a livrărilor exportabile va fi oarecum temperată de Oceania. Producţia în Noua Zeelandă a scăzut în timpul sezonului 2016/2017 şi se aşteaptă o lipsă de reinvestire pentru a restrânge nivelul de producţie în timpul sezonului 2017/2018. În ansamblu, se anticipează o creştere a livrărilor din regiunile-exportatoare cheie cu aproximativ 0,6%. Aceasta este echivalentă cu puţin mai puţin de 1,6 miliarde de litri.
Creşterea cererii de import va fi, prin urmare, importantă pentru menţinerea echilibrului pieţei în 2017. China şi Australia se aşteaptă să importe mai mult după un al doilea an de declin al producţiei interne de lapte. Rusia, Mexic şi Filipine sunt, de asemenea, în situaţia de a-şi spori cerinţele de import.
Comerţul între categoriile de produse lactate nu va urma însă aceleaşi tendinţe. În timp ce exporturile de lapte praf integral sunt de aşteptat să scadă, în cazul laptelui praf degresat, a untului şi a brânzeturilor exporturile vor creşte.
