Actualizarea şi mai ales simplificarea reglementărilor ce vizează sectorul european al fructelor şi legumelor va consolida şi mai mult rolul organizaţiilor de producători, făcându-le mai atractive pentru nemembri, îmbunătăţind în acelaşi timp funcţionarea actualului sistem de gestionare a pieţei. În fiecare an, activitatea celor 3,4 milioane de exploataţii europene orientate către producţia de legume şi fructe (aproximativ un sfert din totalul fermelor UE) generează circa 47 miliarde de euro.
Conform celor mai recente statistici disponibile, la nivelul blocului comunitar, în jur de 1.500 de organizaţii acoperă 50% din producţia UE de fructe şi legume. Începând cu embargoul rusesc asupra importurilor de produse agroalimentare din UE, impus în august 2014, Uniunea Europeană a contribuit la susţinerea producătorilor de fructe şi legume cu o finanţare suplimentară de 442 milioane de euro. Comisia Europeană oferă, de asemenea, o finanţare suplimentară pentru organizaţiile de producători, în valoare de aproximativ 700 milioane de euro în fiecare an.
Aprovizionarea directă
Cu toate că membrii asociaţiilor de producători sunt încurajaţi să îşi livreze întreaga producţie organizaţiei, pentru ca apoi să fie comercializată pe piaţă în numele lor, mulţi horticultori au o tradiţie de vânzare directă către consumatori, iar Comisia doreşte să se asigure că această tradiţie a aprovizionării directe pe pieţele locale va continua. Prin urmare, noile norme stabilesc procentul maxim al producţiei de legume şi fructe ce poate fi comercializat în afara organizaţiei în acest mod la 25%, înlocuind sistemul anterior al unui prag minim stabilit la nivelul UE şi o varietate de praguri maxime diferite stabilite la nivel naţional.
În cele din urmă, normele care reglementează organizaţiile transnaţionale de producători şi asociaţiile acestora au fost, de asemenea, simplificate, devenind mai uşor de înţeles, în încercarea de a încuraja comercializarea transfrontalieră a produselor. Prin reglementările pieţei comune, Uniunea Europeană încurajează fermierii să înfiinţeze organizaţii de producători, pentru a-şi consolida poziţia pe piaţă printr-o forţă de negociere mai puternică în sectorul comerţului cu amănuntul, precum şi prin planificarea producţiei, prin inovare şi prin prevenirea crizelor, dar şi prin măsuri de gestionare.
Articol publicat in revista Ferma nr. 12 (195) din 1-31 iulie 2017
