La mijlocul lunii noiembrie am vizitat solariile a doi legumicultori din comuna Matca, ambii înscrişi în programul guvernamental.

Samsarii nu vor să factureze marfa!
Lilieana Nela Radu are în gospodărie un solar în suprafaţă de aproape 4.000 mp. A intrat în programul de tomate pentru ciclul al doilea de producţie. “Am muncit cot la cot cu soţul meu pentru a realiza programul guvernamental. Până acum am vândut mai mult de două tone de roşii în piaţa en gros din Matca şi în pieţele din Suceava. Preţul a fost mulţumitor, dar nu trebuie să ne plângem. Acum mai avem de recoltat mai mult de două tone de roşii; va fi cam ultimul cules din acest an. Piaţa a căzut, preţul este mic, puţin peste un leu kilogramul. Acum aşteptăm să primim banii cuveniţi prin schema de ajutor de minimis. Dar nu pot să nu subliniez sprijinul de specialitate din partea d-nei Tanţa Tăbăcaru, de la Direcţia Agricolă, cea care ne-a instruit să ajungem cu bine la capăt”, ne-a declarat producătorul agricol din Matca.
Lilieana Nela Radu s-a declarat bucuroasă şi dintr-un alt motiv. A accesat Submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, una dintre cele mai solicitate măsuri de finanţare cu fonduri europene din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Cu banii primiţi şi-a ridicat un nou solar în care a produs primul ciclu de castraveţi, ardei şi acum roşii. “Am avut serioase probleme la realizarea programului de tomate pentru că le-am vândut samsarilor care nu voiau să ne dea factură pentru marfa cumpărată. Or, noi nu puteam justifica la Direcţia Agricolă că am comercializat producţia de roşii obţinută”, ne-a precizat fermiera.

Cu banii de pe tomate cumpără rumeguş
Şi Maricel Istrate a îndeplinit condiţiile de eligibilitate pentru a primi cei 3.000 euro ce constituie sprijinul financiar pentru producătorii de tomate. “Pentru mine nu a fost o problemă, că de mic copil lucrez în solar şi am căpătat atâta experienţă în producerea legumelor. Am un spaţiu protejat de producţie suficient de mare, de peste 30 de ari, din care am obţinut aproape trei kilograme la metrul pătrat. Toată cantitatea de roşii am vândut-o în piaţă. Am depus la Direcţia Agricolă dosarul cu documentele justificative din care să rezulte că am îndeplinit cerinţele din Programul de susţinere pentru tomate în 2017. Aştept cu nerăbdare banii, pentru că trebuie să cumpăr rumeguşul pentru sobele care încălzesc solarul şi răsadniţa”, ne-a declarat fermierul.

Ziua de muncă – 100 lei, başca două mese şi „spaima gâtului”!
Acesta a inventariat câteva dintre greutăţile pe care le întâmpină el şi toţi ceilalţi legumicultori din Matca. În primul rând sunt probleme legate de forţa de muncă. Un om luat cu ziua a ajuns să coste 100 lei, plus două mese şi „udătură”. Dar nu totdeauna se găsesc amatori cu chef de lucru. Apoi, s-au scumpit toate cele trebuincioase pentru a realiza un ciclu de producţie legumicolă: începând de la seminţe, îngrăşăminte, substanţe de combatere fitosanitară şi până la motorină, lemn, folie şi rumeguş pentru sobele de încălzit solarul. În piaţa din Matca, samsarii fac legea, vor să cumpere pe te miri ce şi să vândă de două-trei ori mai scump! De fapt, ei fixează preţul legumelor!
Din datele centralizate la Direcţia pentru Agricultură a judeţului Galaţi rezultă că aproximativ 1.300 de producători agricoli s-au înscris în programul de tomate, din care peste 700 pentru ciclul al doilea de producţie. După analizarea dosarelor, a actelor justificative, a condiţiilor de eligibilitate, legumicultorii vor primi valoarea sprijinului financiar – 13.481,4 lei/beneficiar, contravaloarea în lei a 3.000 euro/an.
Totuşi, se impune o primă observaţie: se puteau înscrie mai mulţi producători de legume în programul de tomate. Dar fie nu au ştiut, fie nu au fost încrezători în program, căci nu se pune problema să nu se îndeplinească cerinţa de a obţine cele două tone de recoltă, cantitatea minimă de tomate ca să realizeze condiţia de bază a programului.

„ORĂŞELUL DE POLIETILENĂ” – 1.000 HA DE SPAŢII PROTEJATE
Comuna Matca numără puţin peste 12.000 de locuitori, majoritatea producători agricoli. Cel mai întins bazin legumicol din ţară are o suprafaţă de circa 1.000 de hectare de spaţii protejate (circa o şesime din solariile ţării) şi peste 2.000 ha ocupate de culturi în câmp. Ca structură de producţie solaristă, castraveţii ocupă cam jumătate, fiind urmaţi în ordine de tomate, ardei, varză, vinete, salată, ridichi…
De asemenea, anual în comuna Matca se produc mai bine de 80.000 tone legume de solar şi peste 120.000 tone legume de câmp, din care o bună parte ia drumul exportului european.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)