Documentul prevede:
• Un plan la nivelul UE pentru combaterea mortalităţii albinelor;
• Programe de ameliorare pentru a creşte rezistenţa albinelor împotriva dăunătorilor precum Varroa sau viespea asiatică uriaşă;
• Extinderea cercetării pentru a dezvolta noi medicamente pentru albine;
• Interzicerea tuturor pesticidelor, inclusiv a neonicotinoidelor, cu efecte negative dovedite asupra sănătăţii albinelor, şi găsirea de alternative sigure;
• Avertizări suplimentare în perioadele de stropiri ale culturilor agricole;
• Creşterea sprijinului pentru apicultori şi promovarea produselor pe bază de miere.
Buget mai mare pentru apicultură
Cel mai important, rezoluţia adoptată de Parlamentul European (PE) prevede că UE ar trebui să crească bugetul alocat programelor naţionale apicole cu 50% şi să stabilească o schemă de sprijin pentru apicultori după 2020. Documentul propune, de asemenea, acordarea de compensaţii pentru pierderea coloniilor de albine.
„Am trimis scrisori tuturor europarlamentarilor români să susţină acest proiect. (…) Promovăm, în primul rând, o subvenţie pe familia de albine şi protejarea raselor locale. Noi primim sprijin prin Programul Naţional Apicol, dar, faţă de alte specii, sumele alocate sunt foarte reduse pentru cele un milion şi jumătate de familii de albine. 4,6 euro pe familie este o sumă nejustificat de mică”, ne-a declarat Ioan Fetea, preşedintele ACA.
Europarlamentarii recomandă şi ca statele UE să facă mai mult pentru a informa publicul, în special copiii, despre beneficiile consumului de miere şi utilizarea produselor apicole terapeutice.
Reguli noi de trasabilitate şi etichetare a mierii
Un alt subiect dureros pentru apicultori este legat de importurile de miere contrafăcută. Pentru a se asigura că mierea importată respectă standardele UE, inspecţiile la frontieră ar trebui armonizate cu controalele interne de pe piaţa UE, toată mierea importată ar trebui testată şi cerinţele de trasabilitate ar trebui înăsprite, recomandă documentul PE. Europarlamentarii care au votat rezoluţia vor şi proceduri mai eficiente de testare în laborator şi sancţiuni mai aspre din partea statelor UE pentru cei care încalcă regulile.
De asemenea, mierea şi produsele apicole ar trebui considerate subiecte „sensibile” în acordurile comerciale cu state non-UE sau chiar excluse din negocieri.
„Trebuie să facem tot ce putem pentru a ne proteja mierea şi albinele, dat fiind că 76% din producţia de alimente a UE depinde de polenizare, ceea ce face albinele indispensabile pentru securitatea alimentară”, a precizat raportorul rezoluţiei din PE, eurodeputatul maghiar Norbert Erdős.
Acesta a explicat că propunerea adoptată de europarlamentari este „o strategie de supravieţuire a albinelor şi a apicultorilor şi un plan de a creşte transparenţa pentru consumatori, prin înlocuirea sintagmei înşelătoare
amestec de miere UE şi non-UE cu indicarea clară a ţărilor din care provine mierea”.
20% din mierea importată nu repectă standardele UE!
Cu cca. 600.000 de apicultori care produc anual 250.000 de tone de miere, UE este al doilea producător de miere din lume, după China. Principalii producători de miere din UE sunt România, Spania, Ungaria, Germania, Italia şi Grecia, arată datele din raportul PE.
În UE se importă anual cca. 200.000 tone de miere, în special din China, Ucraina, Argentina şi Mexic. Testele realizate de Centrul de Cercetare al Comisiei Europene au arătat că 20% din importuri nu respectă standardele UE.
PE SCURT
Nu sunt bani pentru mierea şcolarilor!
„Vrem ca 1,5 milioane de copii din şcoli şi grădiniţe să primească lunar un borcan de miere polifloră românească, de 350 de grame”, anunţa secretarul de stat în MADR, Daniel Botănoiu, în septembrie 2017. S-ar fi valorificat, astfel, aproape 10% din producţia naţională de miere. Dar, nu sunt bani.
„A fost o idee pe care ACA a promovat-o prin Legea 506 din 2006, dar nu s-a aplicat niciodată. Ba mai mult, la următoarea modificare a programului pentru şcolari s-a introdus mărul, care vine din import, în locul mierii. Ministrul Agriculturii, la o şedinţă din luna decembrie 2017, ne-a informat că proiectul se suspendă deocamdată, pentru că Ministerul Finanţelor nu a găsit sursa de finanţare pentru acest program pentru 2018”, ne-a declarat preşedintele ACA, Ioan Fetea.
2.100 proiecte apicole prin PNDR 2020
Agenţia de Finanţare a Investiţiilor Rurale (AFIR) a anunţat, pe 8 martie, că a încheiat peste 2.100 de contracte de finanţare pentru investiţii apicole prin PNDR 2020, cu valoare totală de 47,86 mil. euro, din care a plătit 35,5 mil. euro.
Cele mai multe finanţări au fost prin Submăsura 6.3 – Ferme mici: 1.502 proiecte, de 22,5 mil. euro. Prin sM 6.1 – Tineri fermieri, AFIR a încheiat 600 de contracte de finanţare, de peste 24 mil. euro. Ambele submăsuri au sprijin 100% nerambursabil.
Restul proiectelor au fost contractate prin sM 4.1 – Investiţii în exploataţii agricole şi sM 4.2 – Prelucrarea de produse agricole, cu o valoare cumulată de cca. 1,3 mil. euro.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/210 (ediţia 15-31 martie 2018)
