L-am întrebat cum decurg treburile în unitatea pe care o conduce, ştiind că actul normativ guvernamental din iunie trecut, privind reorganizarea unităţii, a „intrat pe rod”! „La SCDP Bistriţa s-a trecut la modernizarea plantaţiilor pomicole. Am început să defrişăm unsprezece hectare de măr şi dorim să le replantăm cu soiuri noi, atât româneşti, cât şi străine, productive şi rezistente la boli. Vom realiza plantaţii moderne, cu înaltă densitate, cu toate verigile tehnologice: plasă antigrindină, instalaţii de irigare etc”, ne-a declarat Ioan Platon.
O problemă structurală: criza forţei de muncă
În continuare, omul de ştiinţă bistriţean a dat frâu liber unei nemulţumiri, o problemă structurală nu numai a pomiculturii româneşti, ci a întregului sector horticol, şi anume lipsa resursei umane. „Au dispărut şcolile profesionale, cele de mecanizatori. Există un proiect care, din păcate, s-a împotmolit în Senat. Proiectul iniţiat de ministrul Petre Daea, privind dubla subordonare a liceelor agricole, prevede schimbarea curriculei şcolare; să fie trecute profesiile pe care le cere piaţa muncii, realitatea din livadă, din câmp. Ne trebuie resursă umană calificată, tehnicieni horticoli, tehnicieni fitopatologi care să cunoască bolile, dăunătorii…”, a susţinut Ioan Platon.
Apoi directorul SCDP Bistriţa a făcut inventarul la nivelul unităţii: „Avem nevoie de oameni la plantat, ne trebuie trei-patru mecanizatori. Dacă-s tineri, trebuie formaţi! Şi ştiţi că din cinci ouă, nu ies întotdeauna cinci pui. Aşa, eu pot să angajez cinci, dar nu se ştie dacă rămân toţi, dacă au dorinţa de a lucra. Apoi tehnicieni ne trebuie iarăşi vreo patru persoane şi mai trebuie forţă de muncă înalt calificată, un inginer horticol la sectorul de cercetare. Nu mai vorbesc de forţa de muncă necalificată, care a migrat ca păsările în ţările calde, căci acolo salariile sunt mai mari. Dar trebuie să spun că acum există o restricţie de a angaja personal; am făcut un memoriu pentru deblocarea posturilor”.
Soluţii: străinii şi asistaţii sociali!
Şi cum orice problemă are cel puţin două trei variante de rezolvare, Ioan Platon a oferit o soluţie: ”Poate ar fi bine să aducem muncitori din alte ţări unde nivelul de trai e mai scăzut, pentru că vom înfiinţa plantaţii moderne şi sunt câteva munci în pomicultură, precum lucrările de plantat şi de întreţinere, care cer muncă manuală. La recoltat poate fi utilizată şi forţă de muncă necalificată, dar nici pe aceea nu o găsim şi atunci suntem într-un cerc din ăsta vicios.
Ar mai fi ajutoarele sociale. Sunt nişte iniţiative parlamentare; de pildă, ajutorul social să nu se taie în cazul în care asistatul munceşte ca zilier. Trebuie să-l încurajăm dacă prestează ca zilier, să i se mărească un pic ajutorul, iar dacă nu lucrează, să i se taie din el. Noi, ca unitate, ne poticnim la o secvenţă tehnologică. Cheltuim, cheltuim şi când e să recoltăm, nu avem cu cine!”, a conchis Ioan Platon.
Ioan Platon: „La nivel naţional se resimte criza forţei de muncă. Putem să avem utilajele cele mai performante, tehnologiile de cultură cele mai inovative. Dacă nu avem resursa umană calificată, suntem deficitari!”
Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/215 (ediţia 1-14 iunie 2018)
