Pentru a respecta termenele stabilite de Comisie şi ţinând cont de experienţa unor state precum Austria sau Germania, autorităţile din România ar trebui ca în această perioadă să lucreze activ la conţinutul acestui document.

Contextul actual

Mai precis, România a realizat până în prezent Analiza SWOT (a treia versiune) şi Analiza Nevoilor (a doua versiune), ambele propuse spre aprobare Comisiei Europene la finalul anului 2020, fiind în etapa în care trebuie să îşi stabilească strategiile de intervenţie (măsuri şi submăsuri) pe care le va implementa în noul PNS.
Raportat la „Ghidul de planificare strategică al PAC”, lansat de Comisia Europeană în toamna anului 2019, dar şi la „Ghidul operaţional de realizare a Planurilor Strategice”, dat publicităţii în iunie a.c., situaţia României este similară cu a majorităţii statelor membre UE, data limită până la care drafturile ar trebui trimise la Bruxelles fiind 31 decembrie 2021. Însă, destul de probabil, ea va fi prelungită cu 6 luni din momentul adoptării regulamentelor europene.

3 priorităţi în PNS

Din cele 9 obiective generale ale Politicii Agricole Comune, Analiza SWOT şi Analiza Nevoilor din ţara noastră au identificat trei priorităţi:

1. Promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient şi diversificat, care să asigure securitatea alimentară;

2. Consolidarea acţiunilor de protejare a mediului şi a celor împotriva schimbărilor climatice şi contribuţia la îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene în materie de mediu şi climă;

3. Consolidarea structurii socio-economice a zonelor rurale.

Fiecare dintre aceste priorităţi au obiective specifice secundare ce pot fi finanţate printr-unul dintre pilonii PAC sub formă de măsuri şi submăsuri.

România a cerut instituţiilor europene includerea în propriul PNS a unui program de investiţii şi reabilitare a infrastructurii secundare de irigaţii şi clarificarea modului în care ar trebui aplicate măsurile de reducere a utilizării substanţelor agrochimice, în contextul în care, conform Analizei SWOT: „Cantitatea medie de pesticide utilizată per hectar în România este de numai 0,6 kg, comparativ cu media europeană de 2,3 kg”.

Ce se întâmplă la Bucureşti?

În ciuda criticilor venite din partea unor reprezentanţi ai opoziţiei şi a crizei politice guvernamentale, autorităţile din MADR par a fi optimiste faţă de elaborarea şi redactarea PNS-ului.
Conform declaraţiilor (ex)ministrului Adrian Oros, în prezent se lucrează pe pilonul I la strategia privind ecoschemele, ce condiţionează 25% din plăţile directe, şi la stabilirea plafonului maxim şi a plăţilor redistributive. Totuşi, una dintre problemele enunţate de Adrian Oros a fost lipsa regulamentelor europene, ce urmau a fi adoptate în a doua jumătate a lunii noembrie, în cadrul plenarei Parlamentului European.

Poziţia ministrului a fost reiterată şi detaliată şi de secretarul de stat Marius Micu, atât în cadrul Forumului Antreprenorilor din Industria Agricolă (16 septembrie a.c.), cât şi în cadrul Reuniunii miniştrilor agriculturii din ţările membre ale Grupului de la Vişegrad (8 octombrie a.c.). Ameliorarea deficitului balanţei comerciale, sprijinirea mediului asociativ şi a sectorului de depozitare şi procesare, dar şi tranziţia digitală sunt, conform secretarului de stat, domeniile pe care ministerul le are în vedere în această etapă a elaborării PNS-ului.

Pe când primul draft?

Totodată, Marius Micu şi-a exprimat convingerea că până la finalul anului va fi redactat un prim draft al PNS-ului, chiar dacă, la 8 octombrie, alături de ceilalţi reprezentanţi ai statelor din regiune, acesta s-a poziţionat în favoarea prelungirii datei de depunere a documentelor.
Trebuie spus că la finalul şedinţei Consiliului Agricultură şi Pescuit din 11-12 octombrie, Jože Podgoršek, ministrul sloven al agriculturii şi preşedintele reuniunii, a făcut un apel către omologii săi europeni la transparenţă decizională şi la derularea unui efort susţinut în această perioadă.

 VEZI AICI CE PĂRERE AU REPREZENTAŢII FERMIERILOR!

un articol de

DANIEL PLĂIAŞU