„Asistat de specialişti mai bine pregătiţi decât mine”, susţine agricultorul din Cărpiniş, jud. Timiş, „este pentru prima dată când depăşesc borna de 5 tone/ha pe suprafeţe mai mari decât loturile demonstrative!”.
Hibridul care a dat lovitura
A folosit în cultură hibridul nou DK Immortal CL, stabil, cu potențialul genetic de producție foarte ridicat şi conținut ridicat de ulei. În plus dispune de o combinație uimitoare de alte caracteristici: toleranță ridicată la virusul galben al ridichei (TuYV), dublă rezistență la Phoma (RLM7) și rezistență ridicată la scuturare.
Rapiţa: 5.100 kg la hectar, un record de fermă!
„Am început ceva mai târziu decât alţi cultivatori din zonă recoltatul rapiţei pentru boabe. Specialiştii în această cultură – între care Lucian Buzdugan – susţin că perioada optimă de recoltat începe când tulpina este încă verde, iar umiditatea boabelor este mai mică de 10%. Exact aşa am procedat intrând cu combina în lan”, a precizat Samson Popescu, fermierul care spune că în aplicarea tehnologiilor pledează întotdeauna pentru Excelenţă!
„Am avut în cultură o suprafaţă de peste 20 ha de rapiţă de toamnă, cam atâta pun eu anual. Nu am mult teren, lucrez vreo 200 ha în Cărpiniş. Am scos o producţie medie foarte bună, de 5.100 de kilograme la hectar, cea mai mare din zona noastră. Dat fiind recolta excelentă obţinută, probabil că o să măresc puţin suprafaţa în toamnă!”, ne-a declarat fermierul.
Rapiţa aşteaptă un preţ bun
Pentru Samson Popescu, rapiţa este o cultură tehnică, pretenţioasă şi trebuie să fii tot timpul cu ochii pe ea! Zice: „Eu am beneficiat de asistenţa tehnică de specialitate a echipei Bayer, în privinţa stabilirii şi aplicării programului de protecţie fitosanitară, specialiştii au fost… pe cultură”!
Producţia, obţinută este, deocamdată, depozitată în fermă, în aşteptarea unei oferte mai bune, de peste 3,50 lei pe kilogram! În perioada recoltării, au căzut preţurile. Fermierul primit 3,1 lei/kg şi nu a acceptat oferta.
În ciuda costurilor mari, rapiţa este rentabilă!
Culivatorul din Cărpiniş ne spune că a aplicat o tehnologie de cultivare de tip intensiv, cu scheme complete de tratamente fitosanitare şi de fertilizare cu îngrăşăminte cu diferite formulări şi conţinut de microelemente, fapt ce a ridicat costurile de producţie la 7.000-7.500 de lei pe hectar!
„În ciuda cheltuielilor substanţiale, socotind producţia şi preţul de livrare, pot afirma că rapiţa e o cultură profitabilă, lucru dovedit şi anul trecut, când am obţinut un randament de 4.500 kg/ha”, explică Samson Popescu.
Orz de 6.250 kg la hectar
Fermierul a avut puţin peste 10 hectare cu orz, l-a recoltat repede şi în bune condiţii şi s-a închis cu 6.250 kilograme la hectar. Producţia a livrat-o unui cunoscut trader cu 300 de euro tona, din două motive: nu avea loc să depoziteze şi avea nevoie de bani. Orzul este prima cultură care aduce bani în fermă.
Grâu de peste 6 tone/ha
Agricultorul din Cărpiniş intrase din plin la treieratul grâului, mai devreme decât de obicei, pentru că temperaturile caniculare au forţat coacerea lanurilor. „Am o suprafaţă de 70 de ha, cultura se prezintă bine. Nu va fi producţia de anul trecut, când am făcut 7.000 kg la hectar, cu masa hectolitrică bună şi proteină excelentă, dar tot e bine. Mă aştept la peste 6 tone/ha!”, a susţinut Samson Popescu. Acesta a ţinut să precizeze că o parte din grâu este de sămânţă, destinat micilor fermieri din zonă, iar cel comercial îl va livra către o moară din Cărpiniş.
Porumb sub stres termohidric
Culturile de primăvară (peste 100 de hectare) au pornit bine, dar e secetă! În perioada mai-iunie de-abia s-au înregistrat 10 litri pe mp!
Floarea soarelui nu suferă atât de mult de lipsa apei deoarece are rădăcina pivotantă, probleme sunt însă la porumb. Cultura este sub stres termohidric, stadiul de vegetaţie diferă de la parcelă la parcelă în funcţie de aprovizionarea solului cu apă şi substanţe nutritive, în funcţie de timpurietatea hibridului… Fermierul este nerăbdător să vadă cum va fi cu polenizarea. Anul trecut a obţinut 9 tone de porumb boabe STAS la hectar şi 3,5 tone/ha la floare.
RAPIŢA A FOST UN TEST!
„Am vrut să văd dacă noul hibrid folosit DK Immortal CL îşi exprimă potenţialul genetic maxim în condiţiile normale de cultură. A fost mai mult ca un test pentru mine, să mă conving dacă în zona mea pot să obţin peste 5 tone de rapiţă la hectar. Am vrut să văd cu ochii mei cum se creşte şi se dezvoltă cultura. Am ţinut să cultiv rapiţa pe o suprafaţă mai mare, nu pe loturi demonstrative. Norocul a fost că am primit o ploaie de peste 10 litri la umplerea bobului”, a precizat experimentatul agronom.
Pentru noi e greu, nu avem surse de apă, nu avem capital să ne dezvoltăm şi vă spune un inginer agronom ajuns la 70 de ani care a avut ocazia să vadă agricultura ţărilor avansate. Avem nevoie de irigaţii, fără apă nu poţi face performanţă în agricultură!
SAMSON POPESCU
Fermier din Cărpiniş, jud. Timiş
Fermierul din Timiş care a renunţat la agricultura ecologică pentru a încerca să cultive sustenabil, s-a conectat la Agricultura 4.0. Cine este tânărul de 40 de ani care a aplicat cu drona tratamentele pentru rapiţă?
un articol de
MARIAN MUŞAT
