Primul audit a fost realizat în noiembrie 2020. După un an, alarmați de creșterea focarelor de PPA în exploatațiile comerciale, inspectorii europeni au efectuat un al doilea audit: de la distanță (interviuri on line, consultare documente oficiale), în perioada 22-25 noiembrie 2021, dar și la fața locului (inspecții în teren), între 6 şi 10 decembrie 2021, în cadrul programului de lucru al Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară.

AUDIT CU 2 OBIECTIVE MAJORE

”În cursul anului 2021 a fost înregistrată o creștere semnificativă și neexplicată a incidenței PPA în exploatațiile comerciale din România”, au notat inspectorii europeni în raport.

Prin urmare, auditul din 2021 s-a axat pe focarele de PPA din exploatații comerciale mari de porci, cu peste 10 mii de capete, dintre care 22 de focare au apărut în cursul anului 2021, până la momentul auditului.

Obiectivele principale ale acestui audit au fost:

1. evaluarea măsurii în care cerințele legale și standardele relevante aplicabile PPA au fost puse în aplicare în mod eficace;

2. evaluarea fiabilității controalelor oficiale pentru a verifica dacă fondurile UE de despăgubire alocate contribuie la obiectivul specific al Programului privind piața unică.

RISCURI CONSIDERATE MICI AU DUS LA FOCARE MARI

”Autoritatea competentă centrală din România (ANSVSA) a inițiat mai multe măsuri pentru a remedia deficiențele identificate în eradicarea PPA. Autoritatea a început să programeze controale sanitar-veterinare în cadrul exploatațiilor comerciale de porci în funcție de riscuri.

Totuși, autoritățile veterinare trebuie să calibreze în continuare sistemul, deoarece majoritatea focarelor au apărut în exploatații pe care le-au considerat ca prezentând un risc mediu sau mic. Auditul a evidențiat puncte slabe importante ale măsurilor de biosecuritate puse în aplicare de operatorii comerciali, pe care controalele veterinare oficiale nu le detectează” au semnalat inspectorii în raport.

MULTE ANCHETE SUPERFICIALE!

”Multe dintre anchetele epidemiologice efectuate în urma apariției focarelor au fost superficiale și nu au investigat posibilele legături cu focarele din cadrul exploatațiilor conexe”, subliniază raportul DG SANTE. În majoritatea cazurilor, anchetele epidemiologice nu au stabilit originea probabilă a focarelor de boală.

Dovezile epidemiologice examinate în cursul auditului arată că este probabil ca o proporție semnificativă a focarelor din exploatațiile mari să fie rezultatul răspândirii bolii de la exploatații învecinate sau de la exploatații cu care acestea se află în legătură din punct de vedere comercial. Pe de altă parte, operatorii economici au raportat cazuri suspecte de boală în timp util, iar autoritățile competente au luat, în general, măsuri imediate şi adecvate de restricționare.

DESPĂGUBIRI FĂRĂ NOIMĂ

Normele naționale privind despăgubirea ca urmare a aplicării măsurilor de combatere a bolii nu stabilesc o responsabilitate clară a ANSVSA și a Ministerului Agriculturii pentru a asigura utilizarea corectă și prudentă a fondurilor de despăgubire. În absența unor orientări, activitatea comisiilor locale de evaluare responsabile cu determinarea valorii de piață a animalelor reformate este foarte variabilă și uneori ilogică. Această lipsă a unei abordări armonizate subminează coerența și fiabilitatea procesului.

Întrucât autoritățile de la nivel central nu supraveghează mecanismele de despăgubire, acestea nu pot confirma dacă despăgubirea plătită corespunde, în multe cazuri, valorii de piață reale a animalelor reformate. Inspectorii europeni solicită autorităților veterinare să corecteze deficiențele identificate.

CUM A RĂSPUNS ANSVSA…

În urma auditului, autoritatea centrală a transmis, în ianuarie 2022, direcțiilor județene subordonate instrucțiuni suplimentare cu privire, printre altele, la:

• extinderea calculului perioadei de monitorizare posibilă de la apariția suspiciunii de boală în vederea identificării originii probabile a PPA, la 30-40 de zile;

• prelevarea de sânge pentru determinarea anticorpilor în vederea stabilirii posibilei perioade de infectare a exploatației comerciale de porci, după ce aceasta a fost confirmată cu pestă porcină africană (PPA);

• verificarea exploatației comerciale de porci infectate cu PPA, dacă face parte dintr-o exploatație care deține alte ferme comerciale de porci, abatoare etc.;

• efectuarea de controale în unități situate pe aceeași platformă sau în jurul exploatației comerciale de porci infectate cu virusul PPA, care poate avea o posibilă legătură epidemiologică. 

LEGEA PORCILOR, TOT ÎN SERTAR

Un element central al planului de acțiune al României ca răspuns la recomandările anterioare ale Comisiei este adoptarea unei noi „legi privind porcinele” care prevede o împuternicire pentru a asigura respectarea normelor UE privind identificarea și înregistrarea animalelor și a cerințelor de biosecuritate în sectorul creșterii porcinelor în scopuri necomerciale. Proiectul de lege era în curs de aprobare de către parlament la momentul auditului, însă autoritățile nu au putut furniza niciun calendar pentru procesul de aprobare și nici nu au putut indica modificările.

EXPLOATAŢIILE NIMĂNUI?!

Cele mai numeroase focare de PPA din România sunt detectate în sectorul creșterii porcilor în scopuri necomerciale, care cuprinde 462 mii de exploatații înregistrate. În prezent, nu au loc controale oficiale în aceste exploatații și nici nu se aplică sancțiuni pentru neconformități!

Doar în 2021, conform datelor prezentate public de către autoritățile noastre, 92 milioane kg de carne de porc au fost arse și îngropate din cauza Pestei Porcine Africane. 

În ianuarie a.c., ANSVSA a transmis Comisiei Europene o cerere privind acordarea de asistență tehnică și științifică serviciilor veterinare românești, în contextul evoluției PPA.

un articol de

STELIAN RĂDESCU