Nici nu s-a pornit bine prin ţară „Caravana Cunoaşterii Planului Național Strategic 2023-2027” că s-au înregistrat şi primele… victime. “Obiectivul de țară de importanță strategică”, aşa cum îl dezmierda cu duioşie candidă ministrul Agriculturii, Petre Daea, descurajează tocmai instalarea tinerilor fermieri.
DOAR 3500 DE BENEFICIARI!
Planurile de afaceri ale lor, cât şi Submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri nu vor mai fi o prioritate în Planul Naţional Strategic, din cauza alocării financiare.
Inginerul Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli din Olt, a rămas perplex după ce a venit de la eveniment.
“Anual, DOAR 16,6 tineri fermieri pe județ vor putea primi finanțare prin programul de instalare a tinerilor fermieri în noulPNS2023-2027! Bugetul total alocat este 250 milioane euro, în timp ce suma eligibilă va fi de 70.000 euro/beneficiar! Deci, aproximativ 3.500 de tineri fermieri vor putea accesa această primă de instalare în următorii cinci ani!”, a susţinut Ion Păunel.
Potrivit calculelor sale, “3.500 de beneficiari împărţiţi la 42 de județe dă fix 83,3 de tineri fermieri instalați pe fiecare județ în cinci ani. Raportat la un an de zile, rezultă fix 16,66 tineri fermieri instalaţi/judeţ/an. Adică, aceştia trebuie să depună tot atâtea proiecte într-un an!”.
Ion Păunel s-a arătat nemulţumit de suma extrem de mică alocată pentru instalarea tinerilor fermieri. În fostul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) au fost prevăzute 400 de milioane de euro ca sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri.
ZOOTEHNIA DE LA COADA VACII!
Un alt critic al Planului Naţional Strategic este şi Săndel Malaxa. Acesta susţine că măsurile de sprijin sunt insuficiente. „La oaie, subvenţia din acest an – 2023 – de la 17 euro pe cap de animal se duce în 20 de euro. Noi cu 17 euro am funcţionat sufocaţi şi cu 3 euro în plus faţă de preţul inputurilor e foarte puţin. Măcar să fi fost 30 de euro pe cap de animal şi ANT-ul încă 20! Preţurile la seminţe, îngrăşăminte şi pesticide s-au dus toate în sus. Motorina este 8 lei litrul, iar noi, cei care nu avem societăţi, ca să executăm lucrările agricole cumpărăm carburantul la preţ de pompă! Şi apoi nu putem recupera acciza la motorină. Vom intra curând în faliment colectiv, dacă lucrurile vor evolua în aşa fel”, consideră fermierul din Galaţi care creşte 500 de oi din rasa Merinos şi 100 de capre Carpatine.
AUTORIZAREA STÂNELOR CERE INVESTIŢII. DE UNDE BANI?
Potrivit lui Săndel Malaxa, crescătorii de animale se confruntă şi cu destule probleme, începând cu lipsa forţei de muncă şi terminând cu preţurile mici de livrare a producţiei (lapte, brânză, carne, lână) şi autorizarea stânelor din punct de vedere sanitar-veterinar.
„DSVSA trebuie să vină să ne autorizeze exploataţiile animaliere. Ca să ne autorizăm stânele, aşa cum spune la lege, ar trebui să avem o clădire nouă, văruită, placată cu marmură, cu gresie, dotată cu apă curentă şi electricitate, care să respecte normele de igienă. Or, toate acestea costă! Realitatea este că 90 la sută dintre noi, oierii, suntem pe CNP şi nimeni nu-ţi dă bani; mă refer aici la instituţiile bancare. Trebuie să ai societate, SC,PFA, II… Cu ce bani vom face investiţiile?”, se întreabă retoric fermierul.
ANUL ĂSTA SUNT PE PIERDERE!
Săndel Malaxa spune că va renunţa la fermă. A luat hotărârea de mai multe ori, dar nu l-a lăsat… trecutul!
„Cred că la mine este ultimul an când am să mai ţin zootehnia. Nu mai pot ţine ferma, renunţ la această ocupaţie slujită de ai mei de trei generaţii. În primăvară – vară vând tot, rămân cu 50 de hectare şi gata! Nu am mai semănat grâul că a fost terenul uscat, o să pun ceva porumb şi floare sau plante de furaje în primăvară, în funcţie de precipitaţii. Anul ăsta sunt pe pierdere!”, şi-a spus of-ul cu durere în suflet fermierul gălăţean, cel care îşi pusese mari speranţe în Planul Naţional Strategic menit să modernizeze agricultura românească.
un articol de
MARIAN MUŞAT
