România pierde cel mai rapid forță de muncă din agricultură, dar valoarea producției agricole crește puternic.

Agricultura României traversează o transformare cu două fețe: pe de o parte, volumul de muncă agricolă s-a redus cu 11,7% în 2025, cea mai abruptă scădere din Uniunea Europeană, iar pe de altă parte, valoarea producției agricole a crescut cu 13,6%, cel mai mare avans înregistrat la nivelul statelor membre.
În ultimii 15 ani, România a pierdut, în medie, 3,5% din volumul anual de muncă agricolă, fiind printre țările europene cu cele mai accentuate contracții ale forței de muncă din acest sector.
Agricultura europeană funcționează cu tot mai puțină forță de muncă. Mecanizarea, creșterea eficienței exploatațiilor agricole și migrarea lucrătorilor către alte sectoare economice au accelerat această tendință în ultimii ani. România se află însă printre statele cele mai afectate de fenomen, iar datele publicate de Eurostat pentru 2025 arată că ritmul de reducere a volumului de muncă agricolă a fost aici cel mai ridicat din întreaga Uniune Europeană.
Potrivit analizei Comisiei Europene, realizată pe baza datelor Eurostat, în perioada 2010-2025, agricultura UE a pierdut echivalentul a 2,9 milioane de lucrători cu normă întreagă. Scăderea medie anuală a fost de 2,2%.
Pentru România, evoluția este și mai îngrijorătoare: între 2010 și 2025, volumul de muncă utilizat în agricultură s-a redus în medie cu 3,5% pe an. Doar Bulgaria și Ungaria au înregistrat scăderi medii anuale mai mari.
România, printre țările cu cele mai mari pierderi de forță de muncă agricolă
În 2025, tendința de reducere a volumului de muncă agricolă s-a accentuat la nivel european. Uniunea Europeană a înregistrat o scădere de 2,8% față de anul precedent, ajungând la echivalentul a 7,5 milioane de lucrători cu normă întreagă.
România a raportat o contracție de 11,7%, aceeași rată fiind înregistrată și de Lituania. Cele două state au avut cele mai mari scăderi din UE, fiind urmate de Ungaria, cu -6,2%.
Comparația cu celelalte state membre arată dimensiunea fenomenului: în timp ce agricultura românească a pierdut peste o zecime din volumul de muncă utilizat într-un singur an, Cehia a înregistrat o creștere de 6,3%. Evoluții pozitive, dar mai moderate, au fost consemnate și în Spania, Estonia, Cipru, Irlanda, Malta, Austria, Luxemburg și Croația.
Pe termen lung, situația României este la fel de relevantă. În intervalul 2010-2025, cele mai mari scăderi medii anuale ale volumului de muncă agricolă au fost înregistrate în Bulgaria (-6,3%), Ungaria (-4,2%), România (-3,5%) și Polonia (-3,4%).
Această reducere reflectă atât progresele înregistrate în mecanizarea și eficientizarea activităților agricole, cât și atractivitatea tot mai mare a locurilor de muncă din alte sectoare economice, explică analiza Eurostat.
Producem mult, valorificăm puțin. De ce pierde agricultura României cursa valorii adăugate?
Mai puțini lucrători, dar mai mulți angajați cu salariu
Un aspect interesant al evoluției agriculturii românești este diferența dintre munca salariată și cea nesalariată.
La nivelul Uniunii Europene, cea mai mare parte a volumului de muncă agricolă este asigurată de lucrători nesalariați.
În 2025, aceștia reprezentau echivalentul a 5,1 milioane de lucrători cu normă întreagă, în timp ce munca salariată însuma aproximativ 2,4 milioane de echivalente normă întreagă.
Tendința pe termen lung arată o diminuare accentuată a muncii nesalariaților, cu o scădere medie anuală de 3,1% între 2010 și 2025. În schimb, volumul de muncă salariată a crescut ușor, cu o medie anuală de 0,4%.
România se înscrie în această transformare structurală. Eurostat evidențiază că, în 2025, în țara noastră s-a utilizat mai multă forță de muncă salariată decât în anul precedent, în contrast cu reducerea puternică a volumului total de muncă agricolă.
Această evoluție poate reflecta schimbările din organizarea exploatațiilor, dar și nevoia de personal angajat în perioadele de vârf ale activităților agricole. Totuși, creșterea componentei salariale nu a fost suficientă pentru a compensa reducerea generală a forței de muncă utilizate în agricultură.
România, campioană europeană la creșterea valorii producției agricole
În contrast cu declinul forței de muncă, agricultura românească a avut în 2025 una dintre cele mai bune evoluții din UE în ceea ce privește valoarea producției.
Potrivit Eurostat, valoarea producției întregului sector agricol european a fost estimată la 558,7 miliarde de euro în 2025. Indicatorul include valoarea culturilor agricole, a animalelor și produselor animaliere, a serviciilor agricole, precum și a unor activități secundare care nu pot fi măsurate separat.
România a contribuit cu aproximativ 23 de miliarde de euro la această valoare, înregistrând o creștere nominală de 13,6% față de 2024. Este cel mai mare avans dintre statele membre UE.
Țara noastră a fost urmată de Cehia, Irlanda, Estonia, Slovacia și Austria, toate cu creșteri de peste 10%.
În clasamentul valorii totale a producției agricole, România ocupă locul al șaptelea în Uniunea Europeană, după Franța (93 miliarde de euro), Germania (78,5 miliarde de euro), Italia (74,3 miliarde de euro), Spania (71,8 miliarde de euro), Polonia (41,6 miliarde de euro) și Țările de Jos (41,6 miliarde de euro).
Împreună, aceste șapte state generează 75,8% din valoarea producției agricole a Uniunii Europene.
Trebuie precizat că avansul de 13,6% este unul nominal, influențat atât de volumele produse, cât și de prețurile agricole. Prin urmare, creșterea valorii producției nu înseamnă automat o creștere în aceeași proporție a cantităților obținute sau a profitabilității fermelor.
Agricultura României produce mai multă valoare cu un volum mai mic de muncă
Cele două evoluții – reducerea forței de muncă și creșterea valorii producției – conturează una dintre cele mai importante provocări pentru agricultura românească.
Pe de o parte, mecanizarea și modernizarea exploatațiilor pot permite obținerea unor rezultate economice mai bune cu mai puțini lucrători. Pe de altă parte, ritmul accelerat de reducere a volumului de muncă ridică întrebări privind disponibilitatea personalului calificat, continuitatea activităților agricole și capacitatea fermelor de a atrage generațiile tinere.
Într-o țară în care agricultura continuă să aibă un rol important în economia rurală, problema nu este doar câți oameni mai lucrează în ferme, ci și cum poate fi asigurată înlocuirea forței de muncă îmbătrânite, profesionalizarea activităților și creșterea productivității.
Datele Eurostat arată că agricultura României se află într-un proces accelerat de restructurare. Producția agricolă generează o valoare tot mai mare, însă acest rezultat trebuie susținut de investiții, tehnologizare, pregătirea profesională a lucrătorilor și o mai bună organizare a exploatațiilor.
Provocarea următorilor ani va fi ca agricultura României să nu devină doar un sector cu o valoare economică în creștere, ci și unul capabil să ofere locuri de muncă atractive, să atragă tineri și să păstreze competențele de care fermele au nevoie.
Surse: Comisia Europeana, Eurostat





