Scenariul care îngrijorează sectorul european al lactatelor: stresul termic ar putea costa Europa 12,2 milioane de tone de lapte anual până în 2050, arată o analiză Rabobank.

Pierderile de lapte provocate de stresul termic s-ar putea aproape tripla până la mijlocul secolului, potrivit unei analize Rabobank.

Nordul Italiei, sudul Germaniei, Franța și Spania se numără printre regiunile europene care vor resimți cel mai puternic efectele încălzirii climatice. În schimb, Irlanda și zonele din nordul Europei ar putea beneficia de un avantaj climatic.

Schimbările climatice ar putea modifica semnificativ harta producției de lapte din Europa în următoarele decenii.

Creșterea temperaturilor și modificarea regimului precipitațiilor vor pune o presiune tot mai mare asupra fermelor de vaci de lapte, afectând bunăstarea animalelor, producțiile și regularitatea livrărilor către procesatori.

Un nou studiu realizat de specialiștii Rabobank, publicat sub titlul „Europe’s dairy comfort zone is moving” (Zona de confort climatic a producției europene de lapte se deplasează), avertizează că pierderile anuale de lapte asociate stresului termic ar putea crește de la aproximativ 4,5 milioane de tone în condițiile climatice actuale la 12,2 milioane de tone în jurul anului 2050, într-un scenariu de încălzire accentuată.

Consecințele nu se vor limita la ferme. Reducerea cantităților de lapte disponibile ar putea afecta gradul de utilizare a capacităților de procesare și ar impune investiții suplimentare în adaptarea fermelor, diminuând competitivitatea sectorului lactatelor european.

12,2 milioane de tone de lapte pierdute anual din cauza căldurii

Potrivit analizei Rabobank, pierderile anuale de lapte asociate stresului termic în regiunile europene evaluate ar putea ajunge la 12,2 milioane de tone în jurul anului 2050, față de aproximativ 4,5 milioane de tone în condițiile climatice actuale.

Această evoluție ar însemna o creștere de aproape trei ori a pierderilor de producție.

Impactul nu va fi însă uniform. Nivelul încălzirii, condițiile climatice locale și caracteristicile efectivelor de animale vor determina diferențe importante între regiunile producătoare.

Printre cele mai vulnerabile zone se numără principalele bazine de producție din nordul Italiei, sudul Germaniei, Franța și Spania. Aici, creșterea temperaturilor va amplifica problemele generate de stresul termic, cu efecte directe asupra producției individuale a vacilor și asupra cantităților de lapte colectate.

Pentru industria de procesare, consecințele ar putea fi la fel de importante. Reducerea volumelor de lapte livrate ar putea determina funcționarea fabricilor sub capacitatea proiectată, în timp ce investițiile necesare pentru adaptarea fermelor vor majora costurile de producție.

CITEȘTE ȘI: UE exportă lactate de aproape 10 ori mai mult decât importă. Excedentul comercial se apropie de 11 miliarde de euro. Piața laptelui își schimbă direcția

Nordul Europei își păstrează avantajul climatic

În timp ce unele dintre cele mai importante regiuni lactate ale Europei se confruntă cu riscuri crescute, zonele atlantice și nordice ar putea beneficia în continuare de condiții climatice mai favorabile.

Un exemplu este sudul Irlandei, care reprezintă a treia cea mai mare bază de producție din clasamentul regional analizat, cu aproximativ 6,2 milioane de tone de lapte anual.

Potrivit studiului, pierderea suplimentară estimată pentru această regiune ar fi de numai 0,3% din producția totală de lapte.

Acest avantaj relativ este explicat prin condițiile climatice oceanice, care limitează expunerea la episoadele de căldură extremă comparativ cu regiunile continentale.

Prin urmare, schimbările climatice ar putea influența nu doar cantitatea de lapte produsă în Europa, ci și poziția competitivă a diferitelor regiuni. În următoarele decenii, condițiile climatice ar putea deveni un criteriu tot mai important în localizarea și dezvoltarea producției lactate.

Stresul termic, o amenințare directă pentru productivitatea vacilor

Temperaturile ridicate afectează în mod direct confortul și performanțele productive ale vacilor de lapte. În condiții de stres termic, animalele își reduc consumul de furaje iar acest lucru poate determina scăderea producției de lapte.

Problema este cu atât mai importantă în cazul vacilor cu potențial genetic ridicat și producții individuale mari, care pot fi mai sensibile la temperaturile ridicate.

Pe lângă reducerea producției, stresul termic poate afecta bunăstarea animalelor și eficiența generală a exploatației. În perioadele cu temperaturi extreme, fermierii trebuie să acorde o atenție sporită ventilației adăposturilor, accesului la apă, programului de furajare și gestionării efectivului.

Astfel, capacitatea fermei de a controla microclimatul devine un factor important pentru menținerea performanțelor productive.

Investiții de la 30.000 de euro pentru răcirea adăposturilor

Adaptarea fermelor la temperaturile ridicate va necesita investiții în infrastructură și tehnologii de răcire.

Printre soluțiile considerate eficiente se numără:

Potrivit informațiilor prezentate de Rabobank prin intermediul publicației Agriland, costurile pentru modernizarea sistemelor de răcire pot porni de la o medie de aproximativ 30.000 de euro. Rentabilitatea investiției depinde însă de dimensiunea efectivului, nivelul producției și cantitatea de lapte care poate fi recuperată prin reducerea stresului termic.

Pe lângă investițiile în echipamente, adaptarea presupune și schimbări în managementul fermei. Optimizarea rațiilor furajere, alegerea unor rase mai tolerante la temperaturi ridicate și selecția genetică pentru rezistența la stres termic pot contribui la reducerea vulnerabilității efectivelor.

Aceste măsuri vor deveni tot mai importante pentru fermele care urmăresc să mențină producțiile în condițiile unui climat mai cald.

Procesatorii de lapte, interesați direct de adaptarea fermelor

Schimbările climatice nu reprezintă doar o problemă a crescătorilor de vaci, ci și o provocare pentru întreaga industrie lactatelor.

Stresul termic, seceta și fenomenele meteorologice extreme pot afecta atât cantitatea de lapte produsă, cât și regularitatea aprovizionării fabricilor de procesare.

În acest context, Rabobank atrage atenția că procesatorii au un interes economic direct în susținerea investițiilor pentru adaptarea fermelor furnizoare.

Printre soluțiile propuse se numără acordarea de asistență tehnică, schimbul de cunoștințe și stimulente financiare pentru fermierii care implementează măsuri de adaptare climatică.

De asemenea, programele de bunăstare animală și sustenabilitate derulate deja de procesatori ar putea constitui mecanisme prin care să fie finanțate sau încurajate investițiile în managementul stresului termic.

În acest fel, responsabilitatea adaptării la schimbările climatice ar putea fi împărțită între crescători și procesatori, având în vedere că stabilitatea aprovizionării cu lapte este esențială pentru întreaga industrie.

Nu este o prognoză, ci un scenariu de avertizare pentru industria laptelui

Rabobank subliniază că cifrele prezentate nu reprezintă o prognoză certă a producției europene de lapte în 2050. Ele ilustrează ce s-ar putea întâmpla dacă efectivele de animale, productivitatea, structura raselor și practicile de gestionare a stresului termic ar rămâne neschimbate într-un climat mai cald.

Amploarea pierderilor va depinde în mare măsură de capacitatea fermelor și a industriei de a investi în adaptare.

Mesajul analizei este însă clar: avantajele climatice tradiționale ale unor mari regiuni producătoare de lapte din Europa nu mai pot fi considerate garantate. În următoarele decenii, tehnologiile de răcire, genetica, nutriția și managementul efectivelor vor avea un rol tot mai important în menținerea competitivității fermelor de lapte.

Surse: rabobank.com, agriland.ie