Porumbul siloz a fost tăiat de la plata despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de seceta din 2025. Fermierul Ilie Chifan din Arad este indignat.
Fermierul din satul Firiteaz, comuna Șagu, județul Arad, își spune amărăciunea despre anul agricol greu prin care a trecut. Nu banii îl dor cel mai mult, ci gestul autorităților de a tăia despăgubirile pentru secetă la porumbul pentru siloz.
PORUMBUL SILOZ NU-I TOT PORUMB?!
Sprijinul pentru seceta din 2025 se dă în baza H.G. nr. 751/2026, modificată prin H.G. nr. 950 din 30 octombrie 2026. Schema vizează „suprafețele cultivate cu porumb și/sau floarea-soarelui, care au fost afectate semnificativ de manifestarea fenomenului climatic nefavorabil de secetă pedologică, din anul 2025”. În practică, porumbul siloz nu este luat în calcul.
„Să-ți taie că porumbul siloz nu-i porumb! Nu e vorba de bani. E vorba de gest”, spune supărat Ilie Chifan.
20 DE TONE ÎN LOC DE 60
La porumbul siloz, spune fermierul, în loc să recolteze 60 de tone la hectar, a obținut doar 20 de tone: „Numai bâte goale au rămas. Coceni fără niciun bob pe ei.”
Și asta, susține el, deși trecuse de verificare (constatarea pagubelor produse de secetă – n.r.). Procesul-verbal a fost semnat de Direcția Agricolă, de Primărie… „În 2025 a fost calamitate 100%. În 2026, mai puțin, dar tot au tăiat. Degeaba au venit comisiile și au constatat”, spune arădeanul.
A depus actele la APIA pentru 80 de hectare, dar despăgubirea a fost oprită.
Fermierul Ilie Chifan: „Au tăiat tocmai de la cel mai vulnerabil sector, de la cel mai amărât, de la crescătorii de animale. Nu-i vorba de bani mulți, dar pentru noi tot înseamnă ceva. Și tot de la noi au luat.”
Vineri, 6 noiembrie 2026, a fost ultima zi pentru depunerea cererilor de despăgubire la secetă.
„DACĂ EȘTI GOSPODAR, TREBUIE SĂ PREVEZI”
În zona fermei lui n-a mai plouat consistent din luna mai. „Au venit niște ploi, de 5 litri, 10 litri, 3 litri, care au făcut să răsară rapița pe cele 70 de hectare semănate. Am mai pus în pământ grâu pe 50 de hectare și 60 de hectare cu amestec de plante furajere pentru vaci: măzăriche, orz, secară”, a precizat arădeanul.
În ciuda secetei, sectorul zootehnic merge înainte. Fermierul spune că mai are nutreț pentru animale pentru un an: „Dacă ești gospodar, trebuie să te administrezi așa încât să nu duci lipsă de furaj. Că animalele nu știu. Și dacă ajungi să cumperi, și n-ai de unde, atunci e jale.”
LAPTELE A AJUNS LA 2,20 LEI. CHEFIRUL „MERGE” BINE LA VÂNZARE
Laptele îl dă unui procesator român. O dată la două zile vine autocisterna și ia între 3.000 și 4.000 de litri. Prețul laptelui a ajuns acum la 2,20 lei/litru.
Însă bucuria cea mare a fermierului este însă chefirul „Ilinca”. Ilie Chifan îl numește aliment și medicament, pentru că, spune el, nu-l face oricine: „E greu de făcut și nimeni nu se încurcă cu el. Cererea crește. Cine îl ia o dată, îl tot ia. Pentru că îi face bine.”
Chefirul este făcut doar din lapte integral, proaspăt, însămânțat cu ciuperca tibetană. „Termenul de valabilitate este foarte lung”, precizează producătorul chefirului Ilinca.
CITEȘTE AICI MAI MULT DESPRE CHEFIRUL ILINCA: Fermierul Ilie Chifan a ajuns cu „Chefirul Ilinca” la raft, după ce l-a pregătit timp de peste 1 an. Un produs născut din dorința de a ajuta un prieten bolnav și ca soluție la problema ieftinirii laptelui. Ciuperca tibetană face din laptele crud un excelent aliment și tratament
PLANURI: ADĂPOST CU PAT DE PAIE ȘI BRÂNZĂ MATURATĂ
Ilie Chifan vrea să retehnologizeze adăpostul pentru animale. Nu o renovare totală, ci trecerea unei părți a grajdului pe pat de paie, pentru junincile crescute în fermă, care fac probleme la picioare în cușetele actuale.
Bălțata românească, spune el, nu e chiar un animal docil în grajdul lui. „Poate un pic mai spre sălbăticie, nu-i chiar genă de Holstein”.
„La mine, laptele de Bălțată e mai gras și cu mai multă proteină”, spune Chifan.
Arădeanul are de gând ca din primăvară să reia o veche tradiție: „Vreau să fac brânză maturată, după o rețetă veche. O pot vinde după 40-60 de zile. Dacă am lapte bun, scot și un produs bun.”
