Miere falsificată, pește cu apă adăugată și carne cu trasabilitate suspectă. Cât de sigure sunt alimentele pe care le cumpărăm? UE identifică sute de nereguli și suspiciuni de fraudă. Și România apare în raportul Comisiei Europene!
Piața agroalimentară europeană se confruntă în continuare cu practici înșelătoare care afectează autenticitatea produselor, corectitudinea informațiilor de pe etichete și încrederea consumatorilor. Suplimentele alimentare, peștele, carnea și uleiurile se află printre categoriile cu cele mai multe suspiciuni de fraudă, potrivit celui mai recent raport lunar al Comisiei Europene privind neregulile agroalimentare transfrontaliere.
Nici România nu lipsește din acest tablou: mierea, suplimentele alimentare și uleiul de măsline apar în notificările europene care au declanșat verificări.
164 de suspiciuni de fraudă din 803 de notificări europene
Datele raportului pentru septembrie 2026 arată că, dintr-un total de 803 de notificări procesate prin sistemul european iRASFF, 164 au fost încadrate în categoria neconformităților care ridică suspiciuni de fraudă agroalimentară.
Cele mai multe suspiciuni au vizat suplimentele alimentare și produsele alimentare fortifiante, cu 48 de cazuri. Pe următoarele poziții s-au situat peștele și preparatele din pește, cu 14 suspiciuni, carnea și produsele din carne, cu excepția celor din carne de pasăre, cu 10 cazuri, și categoria grăsimilor și uleiurilor, cu nouă suspiciuni.
Aceste cifre nu reprezintă proporția alimentelor fraudate de pe piața europeană, ci notificările transfrontaliere selectate pentru raportul Comisiei Europene. Ele oferă însă o imagine asupra vulnerabilităților lanțului alimentar și a tipurilor de practici care pot induce în eroare cumpărătorii.
Suplimentele alimentare, în fruntea suspiciunilor
Cu 48 de cazuri raportate, suplimentele alimentare și alimentele fortifiante reprezintă categoria cu cele mai multe suspiciuni de fraudă.
Neregulile identificate au vizat în special declarațiile de sănătate înșelătoare sau neconforme, utilizarea unor ingrediente și extracte vegetale care nu sunt autorizate pentru comercializare în UE, dar și diferențele dintre concentrațiile de substanțe active înscrise pe etichetă și cele existente efectiv în produs.
Problemele nu s-au limitat la un singur stat membru. Printre țările menționate în notificări se numără România și Franța, în legătură cu suplimente comercializate online în Germania, țara care a declanșat alerta.
Situația scoate în evidență riscurile asociate comerțului online cu produse alimentare și suplimente, unde verificarea compoziției, a originii ingredientelor și a corectitudinii afirmațiilor de pe etichetă poate fi mai dificilă pentru cumpărători.
Peștele: apă adăugată, specii înlocuite și tratamente neautorizate
O altă categorie vulnerabilă este cea a peștelui și preparatelor din pește, unde raportul european consemnează 14 suspiciuni.
Printre practicile semnalate se numără adăugarea de apă în mod nejustificat, prin glazurare excesivă și nedeclarată, pentru creșterea artificială a greutății produsului.
În alte situații au fost semnalate tratamente neautorizate ale cărnii de pește și substituirea speciilor cu valoare comercială ridicată cu specii mai ieftine.
Un exemplu de astfel de practică este înlocuirea unei specii mai scumpe cu pangasius, fără informarea corectă a consumatorului.
Dincolo de prejudiciul economic, aceste practici afectează transparența pieței și capacitatea cumpărătorilor de a face alegeri în cunoștință de cauză.
CITEȘTE ȘI: UE exportă lactate de aproape 10 ori mai mult decât importă. Excedentul comercial se apropie de 11 miliarde de euro. Piața laptelui își schimbă direcția
Carnea, vulnerabilă la fraude de trasabilitate și etichetare
În sectorul cărnii și al produselor din carne, raportul menționează 10 suspiciuni de fraudă, excluzând produsele din carne de pasăre.
Printre neregulile semnalate se numără falsificarea documentelor de trasabilitate, depășirea limitelor legale pentru anumiți aditivi, precum nitriții și nitrații, și utilizarea cărnii separate mecanic (MSM) fără declararea corespunzătoare.
Trasabilitatea reprezintă unul dintre elementele esențiale ale siguranței alimentare. Documentele care însoțesc produsele trebuie să permită identificarea originii materiei prime și urmărirea traseului acesteia de-a lungul lanțului de producție și comercializare.
Orice intervenție menită să ascundă originea reală sau compoziția unui produs afectează atât concurența loială între operatorii economici, cât și încrederea consumatorilor.
România, în notificările privind mierea și uleiul de măsline
Raportul european atrage atenția și asupra unor produse asociate României la rubrica de origine.
Unul dintre cazuri privește mierea românească, semnalată în urma unei notificări venite din Cehia. Verificările au indicat prezența alfa-amilazei din surse externe.
Utilizarea neautorizată a unor enzime industriale poate reprezenta o metodă de manipulare a caracteristicilor mierii, inclusiv pentru mascarea adaosului de siropuri de zahăr sau pentru simularea unor procese naturale de maturare.
Un alt caz vizează uleiul de măsline extravirgin comercializat online, pentru care Germania a transmis o notificare privind o suspiciune de contrafacere asociată unei denumiri de origine protejată (PDO). România figurează în raport la originea produsului.
În ceea ce privește suplimentele alimentare, România apare, de asemenea, în notificările referitoare la produse comercializate online în Germania, alături de Franța.
Aceste semnalări nu identifică public operatorii economici implicați, mărcile comerciale sau cantitățile de produse vizate. De asemenea, simpla menționare a României la originea unui produs nu înseamnă că întreaga categorie de produse românești este afectată.
Controalele oficiale, principalul instrument de depistare
Cele mai multe neconformități cu suspiciune de fraudă au fost identificate în urma controalelor oficiale, care au generat 82 de cazuri. Alte 25 de cazuri au fost descoperite în timpul inspecțiilor efectuate la frontierele Uniunii Europene.
Sesizările consumatorilor au contribuit la identificarea a 20 de situații iar verificările interne realizate de companii au dus la semnalarea altor 14 cazuri.
Datele arată importanța controalelor de-a lungul întregului lanț agroalimentar, de la producție și procesare până la import, distribuție și comercializare.
În același timp, implicarea operatorilor economici în verificarea propriilor lanțuri de aprovizionare rămâne esențială pentru prevenirea fraudelor și identificarea timpurie a produselor neconforme.
Suspiciunea de fraudă nu înseamnă vinovăție dovedită
Comisia Europeană precizează că notificările incluse în rapoartele lunare reprezintă semnale privind posibile practici frauduloase și nu echivalează automat cu fraude demonstrate definitiv.
Aceste informații sunt transmise prin rețelele europene de cooperare și alertă pentru a permite autorităților competente să verifice situațiile semnalate și să ia măsurile necesare.
În România, verificările care țin de siguranța și conformitatea alimentelor intră în competența autorităților naționale, inclusiv ANSVSA și ANPC, în funcție de natura neregulii.
Frauda alimentară nu înseamnă doar falsificarea unui produs sau înlocuirea unui ingredient cu unul mai ieftin. Ea poate presupune manipularea originii, a compoziției, a cantității ori a informațiilor prezentate consumatorului.
Pentru producătorii corecți, astfel de practici înseamnă concurență neloială și presiune asupra prețurilor.
Pentru consumatori, înseamnă pierderea încrederii în produsele comercializate pe piață. Iar pentru întregul sector agroalimentar european, combaterea fraudei rămâne o condiție esențială pentru protejarea autenticității produselor și menținerea unor standarde corecte de comercializare.
