Radu Burnete, consilierul președintelui Nicușor Dan pe politici economice și sociale, a declarat că o parte din banii pentru agricultură nu vor mai veni de la Bruxelles după 2027, iar pentru România va fi dificil să cofinanțeze investițiile în sectorul agricol, de aceea este esențial ca fermierii să se implice în elaborarea viitorului plan național, a declarat .
Prezent la conferința AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035: Agricultura românească, între provocările prezentului și strategiile viitorului!, organizată de Clubul Fermierilor Români, pe 5 noiembrie 2026, la București, Radu Burnete, consilierul președintelui Nicușor Dan, le-a transmis fermierlor un mesaj din partea președintelui României.
MESAJUL PREȘEDINTELUI NICUȘOR DAN PENTRU FERMIERI:
”La Consiliul European de la finalul lunii noiembrie voi susține trei principii importante care cred că vă interesează: unu, alocările europene pentru agricultură și coeziune să nu fie reduse.
Doi, plafonarea și degresivitatea plăților să rămână la decizia fiecărui stat membru, iar economiile rezultate să fie reinvestite în agricultura națională.
Trei, cofinanțarea națională să fie suportabilă și adaptată capacității economice a fiecărui stat.
Vă rog să aveți încredere că voi susține obținerea celui mai bun rezultat sau compromis pentru țara noastră.”
Radu Burnete a adăugat că ”va urma o negociere foarte dificilă în noiembrie” privind viitorul buget UE și viitorul buget al Politicii Agricole Comune pentru perioada 2028 – 2034.
”România susține bugetul ambițios propus de Comisia Europeană, dar realist este că probabil nu vom atinge această țintă, deși noi și Prietenii Coeziunii (grupul de lucru format din 16 state UE care solicită un buget UE mai mare după 2027 – n.red.) vom menține poziția asta”.
Mă îndoiesc că cei doi piloni (pilonii PAC pentru plăți directe, respectiv dezvoltare rurală) se vor reîntoarce, deși noi am tot susținut. Există o cvasi-unanimitate la nivelul statelor membre să avem acest plan integrat unic.
Convergența plăților nu știu dacă va veni în acest buget și caracterul voluntar al plafonării, unde o să ne batem foarte tare, e încă în dezbatere.
Avem un deficit de 6% din PIB. Va fi dificil pentru România să cofinanțeze orice și oricât. Tocmai de-aia, susținem că această confinanțare trebuie să fie adaptată capacității statelor.
O parte din banii pentru agricultură nu o să mai vină automat de la Bruxelles, vor veni și de aici, de la București, din planul nostru național. De asta, cred că e important să fiți implicați și să discutați și să fiți consultați atunci când se va construi acest plan național”, a mai declarat Radu Burnete.
”Pentru prima dată în istoria Politicii Agricole Comune (PAC), decizia privind bugetul Agriculturii a fost mutată de la miniștrii Agriculturii în responsabilitatea șefilor de stat și de guverne”, declara, recent, Achim Irimescu, ministru Plenipotențiar Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană (UE).
DETALII AICI: Nou prag plafonare subvenții APIA 2028 pentru fermele mari! – Revista Ferma
Șefii de state și de guverne din cele 27 de state UE se vor întâlni pe 26 și 27 noiembrie pentru a decide viitorul buget UE multianual pentru următorii șapte ani.
Un acord privind bugetul multianual al UE până la sfârșitul anului 2026 este considerat necesar pentru a permite adoptarea actelor legislative în 2027 și pentru a asigura că finanțarea UE va ajunge la beneficiari începând cu ianuarie 2028.
Tot la conferința AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035, Alexander Degianski, președinte Clubul Fermierilor Români, a afirmat că agricultura trebuie tratată ca o componentă esențială a securității naționale, iar România trebuie să treacă de la intervenții de criză și despăgubiri plătite, an de an, fermierilor la investițiile în prevenție.
DETALII AICI: Alexander Degianski: Mai bine finanțăm lacul de irigații și înlesnim legislația, decât să plătim, an de an, despăgubiri! – Revista Ferma
