Fermierii cer cel puțin 500 de miliarde de euro pentru Politica Agricolă Comună (PAC) în perioada 2028-2034, însă cancelarul Friedrich Merz se opune majorării fondurilor pentru agricultură. Disputa privind viitorul buget al UE s-a intensificat la Bruxelles, unde statele membre trebuie să decidă câți bani vor fi alocați agriculturii europene după 2027.
Cancelarul german Friedrich Merz se opune majorării cheltuielilor pentru agricultură și politica de coeziune în viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. În timp ce Berlinul cere reducerea proiectului bugetar european, Asociația Fermierilor Germani solicită cel puțin 500 de miliarde de euro pentru Politica Agricolă Comună (PAC), avertizând că diminuarea finanțării ar putea afecta competitivitatea fermelor europene.
Merz respinge creșterea cheltuielilor pentru agricultură
La Consiliul European de la Bruxelles din 15 octombrie, Friedrich Merz a susținut reducerea semnificativă a proiectului de buget multianual al Uniunii Europene. În opinia cancelarului german, propunerea Comisiei Europene presupune costuri prea mari pentru statele membre.
Întrebat despre solicitările de suplimentare a fondurilor europene, Merz a exclus posibilitatea unor alocări mai mari, în special pentru politica de coeziune și agricultură.
Poziția sa indică o schimbare de priorități în negocierile bugetare: Germania dorește ca resursele europene să fie concentrate mai mult asupra competitivității economice și apărării, fără o creștere a cheltuielilor pentru domeniile tradiționale de finanțare.
Pentru agricultură, această abordare deschide o dispută importantă privind nivelul sprijinului european disponibil după 2027 și capacitatea viitoarei PAC de a răspunde nevoilor fermelor.
Fermierii germani cer minimum 500 de miliarde de euro pentru PAC
Poziția cancelarului german intră în contradicție cu solicitările organizațiilor agricole din Germania. Deutsche Bauernverband, asociația fermierilor germani condusă de Joachim Rukwied, cere alocarea a cel puțin 500 de miliarde de euro pentru Politica Agricolă Comună în perioada următoare.
Organizația avertizează că o reducere a finanțării ar pune presiune suplimentară asupra fermelor, într-un context marcat de creșterea costurilor de producție, inflație și cerințe tot mai stricte privind clima, protecția mediului și bunăstarea animalelor.
Fermierii susțin că aceste obligații trebuie însoțite de resurse financiare adecvate. În lipsa unui sprijin suficient, exploatațiile agricole ar putea întâmpina dificultăți în menținerea competitivității și în realizarea investițiilor necesare modernizării.
O poziție similară este susținută la nivel european de Copa-Cogeca, organizația care reprezintă interesele fermierilor și cooperativelor agricole din Uniunea Europeană. Aceasta pledează pentru menținerea unei politici agricole comune, puternice și finanțate corespunzător și după 2027.
Cine vrea să taie banii fermierilor europeni? „Agricultura nu poate face mai mult cu bani mai puțini!”
Comisia Europeană propune cel puțin 300 de miliarde de euro pentru agricultură
În dezbaterea privind viitorul buget agricol european sunt vehiculate mai multe valori, în funcție de modul de organizare a finanțării și de fondurile incluse în calcule.
Potrivit propunerii Comisiei Europene pentru perioada 2028-2034, cel puțin 293,7 miliarde de euro ar urma să fie garantate pentru sprijinirea veniturilor fermierilor. La această sumă se adaugă 6,3 miliarde de euro pentru rezerve destinate intervențiilor în situații de criză pe piețele agricole.
În total, cele două componente însumează 300 de miliarde de euro dedicate sprijinului agricol și mecanismelor de siguranță.
Totuși, arhitectura viitoarei finanțări diferă de cea a actualei PAC. Alte resurse pentru agricultură și dezvoltarea zonelor rurale ar putea proveni din planuri naționale și regionale mai ample, ceea ce face dificilă compararea directă a sumelor fără a ține cont de structura bugetului.
Diferența dintre cele 300 de miliarde de euro prevăzute pentru aceste componente și cele 500 de miliarde solicitate de fermierii germani ilustrează amploarea dezacordului privind nivelul de finanțare necesar agriculturii europene.
Austria susține protejarea fondurilor agricole
Germania nu este singurul stat care solicită reducerea proiectului general de buget al UE, însă pozițiile privind finanțarea agriculturii diferă între capitalele europene.
Cancelarul austriac Christian Stocker susține, la rândul său, reducerea bugetului european, dar a transmis că fondurile destinate agriculturii trebuie protejate.
Organizațiile agricole austriece argumentează că securitatea alimentară depinde de existența unor ferme viabile și de un cadru de finanțare stabil și predictibil.
Aceste poziții arată că dezbaterea nu se desfășoară doar între statele care doresc un buget mai mare și cele care cer economii. O miză distinctă este modul în care vor fi distribuite resursele între prioritățile europene și dacă agricultura va beneficia de o finanțare protejată sau va trebui să concureze pentru fonduri în cadrul unor alocări mai largi.
Acordul privind bugetul UE este încă departe
Liderii europeni nu au ajuns la un acord asupra formei finale a cadrului financiar multianual la reuniunea din octombrie. Negocierile urmează să continue, iar obiectivul este încheierea unui acord înainte de sfârșitul anului 2026.
Respectarea acestui calendar ar permite adoptarea în 2027 a reglementărilor necesare pentru lansarea noului sistem de finanțare la 1 ianuarie 2028.
Până atunci, nivelul exact al fondurilor pentru agricultură, structura viitoarei PAC și mecanismele de distribuire a banilor rămân subiecte de negociere.
Miza depășește valoarea plăților directe către fermieri. De rezultatul negocierilor vor depinde și resursele disponibile pentru investiții, programe de mediu, dezvoltare rurală și intervenții în perioade de criză.
Pentru fermierii europeni, provocarea este obținerea unui cadru financiar care să susțină atât veniturile și competitivitatea exploatațiilor, cât și cerințele tot mai mari privind producția agricolă și securitatea alimentară.
Următorul buget european va arăta cât de mult este dispusă Uniunea Europeană să investească în propria agricultură și în capacitatea fermierilor de a rămâne competitivi pe o piață globală tot mai dificilă.
