Un fermier din trei spune „stop”: intenționează să iasă din agricultură în următorii 5 ani. Agricultorii irlandezi avertizează: fără succesori, fermele riscă să dispară sau să fie comasate.

Agricultura se confruntă cu o problemă care poate schimba radical structura fermelor în următorii ani: tot mai mulți fermieri iau în calcul să iasă din sector, în timp ce generația care ar trebui să le preia fermele întârzie să apară. Un sondaj realizat în Irlanda arată că 33% dintre fermieri intenționează să părăsească agricultura în următorii cinci ani.

Unul dintre cele mai ample sondaje realizate în rândul fermierilor irlandezi trage un puternic semnal de alarmă asupra viitorului agriculturii. Aproximativ 2.300 de fermieri, din toate sectoarele și categoriile de vârstă, au fost chestionați în cadrul unei cercetări realizate de agenția Opinions, la comanda Agriland și a Irish Creamery Milk Suppliers’ Association (ICMSA).

Concluzia este îngrijorătoare: un fermier din trei spune că este posibil să iasă din agricultură în următorii cinci ani.

Un fermier din trei va renunța! Și nu sunt doar fermieri în vârstă!

Unul dintre cele mai importante semnale ale sondajului este că fenomenul nu se limitează la fermierii aflați aproape de vârsta pensionării.

20% dintre fermierii cu vârsta între 45 și 54 de ani spun că este probabil să iasă din agricultură în următorii cinci ani.

Asta înseamnă că problema nu este doar una de pensionare naturală a generației actuale, ci și una legată de atractivitatea economică și profesională a agriculturii.

Președintele ICMSA, Denis Drennan, descrie situația drept o apropiere rapidă de un „cliff edge” – o „prăpastie”, în condițiile în care numărul celor care părăsesc sectorul riscă să îl depășească tot mai mult pe cel al noilor fermieri.

Rezultatul ar putea fi o agricultură cu mai puține ferme, dar mai mari, pe măsură ce exploatațiile celor care ies din sector sunt comasate, vândute sau preluate de alte ferme.

Criza succesiunii: jumătate dintre cei care pleacă nu au cui să lase ferma

Poate cea mai îngrijorătoare cifră din sondaj este legată de succesiune.

Dintre cei 33% dintre fermieri care spun că intenționează să iasă din agricultură în următorii cinci ani, jumătate nu au identificat încă un succesor.

Cu alte cuvinte, pentru numeroase ferme nu există, în acest moment, o generație următoare pregătită să preia activitatea.

Problema este amplificată de faptul că succesiunea rămâne un subiect dificil chiar în interiorul familiilor. Potrivit sondajului, 60% dintre fermieri se tem chiar să deschidă discuția despre succesiune.

Pentru o fermă, această amânare poate avea consecințe importante: dacă nu există un plan clar privind transferul exploatației, al terenurilor, animalelor și utilajelor, retragerea fermierului poate deveni mult mai complicată.

Ferma mică, tot mai greu de ținut în viață. Costurile, prețurile și lipsa succesorilor accelerează dispariția fermelor

Venitul imprevizibil, principala piedică pentru noii fermieri

De ce nu vin suficient de mulți tineri să preia locul celor care ies? În sondaj, răspunsul cel mai frecvent este volatilitatea veniturilor.

45% dintre fermierii chestionați consideră că veniturile imprevizibile reprezintă cel mai mare obstacol pentru cei care vor să intre astăzi în agricultură.

În același timp, alte rezultate ale cercetării arată cât de puternică este această preocupare:

• 77% consideră volatilitatea veniturilor un obstacol major pentru intrarea în agricultură;
• 68% indică regulile, reglementările și birocrația;
• 49% menționează accesul și disponibilitatea terenurilor;
• 48% indică restricțiile de mediu;
• 45% reclamă accesul la forță de muncă;
• 29% indică accesul la finanțare;
• 27% menționează obligațiile familiale.

„De ce ar alege agricultura în locul unui job în IT sau farmaceutică?”

Președintele ICMSA pune problema în termeni foarte direcți: într-o economie în care există numeroase oportunități de angajare, agricultura trebuie să concureze pentru forța de muncă tânără cu sectoare precum industria farmaceutică sau tehnologia.

Iar comparația nu este întotdeauna favorabilă agriculturii.

Munca în fermă presupune ore lungi, responsabilitate permanentă și un venit care poate varia puternic de la un an la altul.

În schimb, alte domenii oferă tinerilor un venit mai predictibil și, în multe cazuri, un program de lucru mai clar.

Problema este cu atât mai serioasă cu cât costurile fermelor continuă să crească, iar fermierii sunt expuși simultan la fluctuațiile prețurilor, ale inputurilor și ale producțiilor.

80% dintre fermieri se așteaptă la venituri mai mici

Sondajul indică și o perspectivă economică dificilă pe termen scurt.

80% dintre fermierii chestionați se așteaptă ca veniturile lor să scadă în următorul an, fermierii din sectorul laptelui fiind cei mai convinși că vor avea parte de o diminuare a veniturilor.

Această perspectivă alimentează tocmai problema care îi descurajează pe potențialii noi fermieri: incertitudinea economică.

Dacă un tânăr nu poate estima cât va câștiga din activitatea agricolă, cât va costa producția și cât de mult îi poate afecta afacerea o schimbare de preț sau de politică agricolă, decizia de a prelua o fermă devine mult mai dificilă.

Fermierii muncesc, dar nu mai au timp pentru ei

Sondajul scoate în evidență și o altă dimensiune a problemei: calitatea vieții.

47% dintre fermierii chestionați spun că nu și-au luat nicio perioadă de timp liber în ultimele 12 luni.

Este un indicator care arată cât de dependentă rămâne activitatea agricolă de prezența permanentă a fermierului.

Pentru generația tânără, această lipsă de timp liber poate reprezenta un dezavantaj important în comparație cu alte profesii.

Agricultura are și o problemă de imagine

Pe lângă problemele economice și de succesiune, fermierii spun că există și o ruptură între agricultură și societate.

94% dintre cei chestionați consideră că publicul nu înțelege agricultura modernă și provocările cu care se confruntă fermierii.

Mai mult, 60% spun că populația nu înțelege motivele creșterii prețurilor alimentelor.

Iar rețelele sociale au devenit o parte importantă a acestei probleme. Nouă din zece fermieri consideră că social media a avut un impact asupra imaginii agriculturii în Irlanda. Dintre aceștia, 64% apreciază că impactul a fost negativ, în timp ce 26% îl consideră pozitiv.

Un avertisment care depășește Irlanda

Deși datele provin din Irlanda, problema ridicată de sondaj are o relevanță mai largă pentru agricultura europeană.

Îmbătrânirea fermierilor, lipsa succesorilor, accesul dificil la terenuri, veniturile volatile, birocrația și dificultatea de a atrage tineri în agricultură sunt provocări întâlnite în numeroase state europene.

Întrebarea nu mai este doar cine va ieși din agricultură, ci cine va prelua fermele și cine va produce hrana peste 5, 10 sau 20 de ani.

Iar dacă ritmul ieșirilor îl depășește pe cel al intrărilor, schimbarea nu va însemna doar mai puțini fermieri. Va însemna o transformare a structurii fermelor, a satelor și a comunităților rurale.

În Irlanda, semnalul de alarmă a fost deja tras: un fermier din trei spune că ar putea ieși din agricultură în următorii cinci ani. Iar pentru jumătate dintre aceștia, problema succesiunii este încă nerezolvată.

Întrebarea pentru întreaga agricultură europeană este dacă există suficient de mulți tineri pregătiți și motivați să ocupe locul celor care pleacă.