Dan Corbuț, fermier cu 30 de ani de experiență în agricultura bihoreană, vorbește despre „cel mai secetos an agricol” pe care l-a întâlnit de când lucrează în acest domeniu. În timp ce culturile de porumb și floarea-soarelui sunt, pe suprafețe extinse, aproape compromise, iar lipsa apei pune sub semnul întrebării inclusiv însămânțările de toamnă, fermierii din Crișana și Banat cer Guvernului declararea stării de alertă în sectorul agricol în județele Arad, Bihor, Caraș-Severin, Timiș și Satu Mare.

Agricultura din vestul României traversează unul dintre cele mai dificile momente din ultimele decenii. Seceta pedologică și hidrologică afectează grav culturile agricole, iar fermierii avertizează că pierderile nu se mai limitează la un singur sezon agricol: sunt puse în pericol inclusiv capacitatea fermelor de a continua activitatea și pregătirea campaniei de toamnă.

În acest context, Asociația Dialog și Reprezentare pentru Fermierii din Crișana-Banat a transmis, în 20 august 2026, o solicitare formală către Guvernul României, Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin care cere declararea stării de alertă în sectorul agricol în județele Arad, Bihor, Caraș-Severin, Timiș și Satu Mare.

Dan Corbuţ: Cel mai secetos an agricol din ultimii 30 de ani

Dimensiunea crizei este descrisă de Dan Corbuț, administrator al Romina Agro Impex și director general al Agroind Cauaceu SA, care vorbește pentru Știri Bihor.Info din perspectiva unui fermier cu trei decenii de experiență în agricultură.

”Aș vrea să dezvoltăm puțin subiectul agriculturii în județul Bihor și am să vorbesc, în primul rând, în numele meu, ca fermier.

Ne confruntăm, în acest an, cu cel mai secetos an agricol de când fac agricultură și de când sunt în acest domeniu, de 30 de ani. Județul Bihor, județul Arad și județul Satu Mare sunt, în acest an, cele mai afectate județe din punct de vedere al precipitațiilor din România.

Pe lângă faptul că, la culturile de toamnă, am avut o producție foarte mică – și aici mă refer la grâu și orz, undeva la 4-4,5 tone, iar la rapiță, undeva la 2,5-3 tone, din păcate, culturile de primăvară, și aici mă refer la floarea-soarelui și porumb, nu vor avea aproape deloc producție.

La porumb vor fi zone unde chiar nu se va recolta nimic sau unde producția va fi undeva la o tonă.

La floarea-soarelui, la fel, vor fi producții undeva la o tonă și jumătate, maximum două.

Și vreau să vă spun încă un lucru foarte important. Începând cu luna septembrie a anului 2025 și până astăzi, avem un nivel al precipitațiilor în localitățile din nordul județului Bihor – și aici mă refer la zona agricolă bună a județului, localitățile Biharia, Cauaceu, Tămășeu, Diosig, Săcueni, Valea lui Mihai – undeva la 250-280 de litri pe metru pătrat. Asta într-un an calendaristic este nu puțin, ci foarte puțin.

Dacă lucrurile vor continua în acest ritm, agricultura județului Bihor va avea foarte mult de suferit.

Fermierii se gândesc, în acest moment, foarte serios dacă vor însămânța ceva culturi de toamnă, pentru că, dacă nu vom avea precipitații serioase în luna septembrie, atât de uscat este pământul încât nu are niciun rost să însămânțăm în această toamnă absolut nimic”, spune Dan Corbuț.

Culturile de primăvară, compromise pe suprafețe extinse

Avertismentul fermierului este susținut de situația prezentată în solicitarea oficială transmisă autorităților.

Asociația Dialog și Reprezentare pentru Fermierii din Crișana-Banat vorbește despre o secetă pedologică extremă, care a dus la epuizarea rezervei de apă din sol la adâncimi critice și a determinat compromiterea culturilor de primăvară – porumb, floarea-soarelui și soia – în proporție de 80% până la 100% pe suprafețe extinse.

Problema nu este însă doar lipsa apei din sol.

Asociația semnalează și o secetă hidrologică, caracterizată prin secarea pânzelor freatice de suprafață și scăderea dramatică a debitelor râurilor interioare, inclusiv Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb și Mureș, precum și ale afluenților acestora. Situația afectează inclusiv alimentarea sistemelor de irigații și adăparea animalelor.

Criza ajunge și în zootehnie

Efectele secetei depășesc sectorul vegetal. Lipsa masei verzi de pe pășuni și fânețe, combinată cu scumpirea extremă a furajelor, pune în pericol efectivele de animale, potrivit documentului transmis autorităților.

În aceste condiții, ceea ce se întâmplă în câmp se transformă rapid într-o problemă economică pentru întregul sector agricol.

Seceta își arată nota de plată: porumb cu boabe șiștave, floarea-soarelui cu semințe seci

Fermierii avertizează asupra riscului de insolvență

Pierderile de producție vin într-un moment în care fermele au deja obligații financiare importante. Asociația arată că fermierii din Crișana și Banat ajung în imposibilitatea obiectivă de a-și achita creditele bancare, ratele de leasing pentru utilaje și plățile către furnizorii de inputuri, fiind expuși inclusiv executărilor silite.

Din perspectiva fermierilor, problema nu mai este, așadar, doar una meteorologică. Este o criză care poate afecta continuitatea activității fermelor, investițiile viitoare și capacitatea acestora de a intra în următorul an agricol.

Cinci județe cer intervenția Guvernului

În adresa transmisă autorităților, Asociația Dialog și Reprezentare pentru Fermierii din Crișana-Banat solicită declararea stării de alertă în sectorul agricol în județele Arad, Bihor, Caraș-Severin, Timiș și Satu Mare, pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile.

Demersul nu se oprește la declararea stării de alertă.

Asociația solicită Ministerului Agriculturii coordonarea de urgență a comisiilor județene de evaluare și constatare a pagubelor și eliberarea accelerată a proceselor-verbale de calamitate.

Totodată, fermierii cer Guvernului un pachet de măsuri compensatorii de urgență, care să includă despăgubiri financiare directe pentru pierderile de producție și instituirea unui moratoriu legal sau a unei reeșalonări a creditelor și ratelor de leasing pentru fermierii din zonele calamitate.

Nici vorbă de motorină ieftină, degeaba s-a tăiat acciza! Fermierii intră în campania de toamnă cu costuri și mai mari

„Instrumentele administrative ordinare sunt insuficiente”

În document, Asociația susține că măsurile administrative obișnuite nu mai sunt suficiente pentru amploarea situației și consideră că declararea stării de alertă ar permite activarea unor măsuri excepționale de sprijin, accelerarea evaluărilor de pagube și recunoașterea oficială a situației de forță majoră în relațiile contractuale ale fermierilor.

Solicitarea este fundamentată de Asociație inclusiv pe prevederile OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență și pe HG nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, unde seceta este prevăzută ca tip de risc.

Asociația invocă, de asemenea, Hotărârea nr. 15/2026 a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, prin care a fost declarată starea de alertă la nivel național ca urmare a scăderii debitelor râurilor și Dunării provocate de seceta severă. În opinia semnatarilor, cumularea secetei pedologice și hidrologice în cele cinci județe justifică o intervenție de aceeași amploare în sectorul agricol.

Miza următoarelor săptămâni

Pentru fermieri, următoarea perioadă este esențială. Nu este vorba doar despre ceea ce se va recolta sau nu se va recolta în această vară, ci și despre decizia de a mai investi în culturile următoare.

În Bihor, acolo unde un fermier cu 30 de ani de experiență vorbește despre un nivel al precipitațiilor de doar 250-280 de litri pe metru pătrat din septembrie 2025 până în prezent, întrebarea devine una fundamentală: mai poate agricultura să intre în următorul ciclu de producție fără o intervenție urgentă?

Răspunsul nu mai depinde doar de fermieri și de tehnologia pe care o folosesc. Depinde, în acest moment, și de cât de repede vor reacționa autoritățile la ceea ce se întâmplă în teren.

Pentru agricultorii din Crișana și Banat, solicitarea transmisă Guvernului este clară: recunoașterea oficială a gravității situației, evaluarea rapidă a pagubelor și măsuri concrete care să permită fermelor afectate să supraviețuiască acestei crize.