India conduce creșterea industriei mondiale a lactatelor. Europa își păstrează avantajul la export, dar presiunea reglementărilor crește.

Industria mondială a lactatelor traversează una dintre cele mai importante transformări din ultimele decenii. Potrivit celor mai recente perspective agricole publicate de OECD și FAO și citate de DairyNews.today, centrul dezvoltării sectorului se mută tot mai mult spre Asia, în special către India, care va deveni principalul motor al creșterii producției și consumului de lapte la nivel mondial.

În același timp, Uniunea Europeană, Statele Unite și Noua Zeelandă își vor păstra pozițiile dominante pe piața internațională a exporturilor de produse lactate. Totuși, producătorii europeni vor avea de gestionat o provocare tot mai mare: adaptarea la cerințele de mediu din ce în ce mai stricte, care pot influența competitivitatea sectorului în anii următori.

India va genera peste jumătate din creșterea producției mondiale de lapte

Conform estimărilor OECD și FAO, producția mondială de lapte va continua să crească cu aproximativ 2% anual în următorul deceniu. Cea mai mare contribuție la această evoluție va veni din India, care va fi responsabilă pentru mai mult de jumătate din întreaga creștere a producției globale.

Spre deosebire de perioadele anterioare, această evoluție nu va fi determinată în principal de extinderea efectivelor de animale, ci de creșterea productivității pe cap de vacă și de modernizarea fermelor. Investițiile în genetică, furajare, sănătatea animalelor și tehnologii de management contribuie la obținerea unor producții mai mari, fără o majorare semnificativă a numărului de animale.

Această tendință confirmă maturizarea treptată a sectorului lactatelor din India, care începe să pună accent pe eficiență și pe utilizarea mai performantă a resurselor.

Cererea internă din Asia continuă să crească

Creșterea producției este susținută de o cerere internă aflată într-o expansiune rapidă. India și Pakistan vor rămâne principalele piețe care impulsionează consumul mondial de lapte și produse lactate, pe fondul creșterii populației, al urbanizării și al majorării veniturilor.

În aceste țări, laptele proaspăt și produsele lactate fermentate continuă să ocupe un loc important în alimentația zilnică, ceea ce explică ritmul accelerat al dezvoltării sectorului.

În schimb, în economiile dezvoltate, precum Uniunea Europeană și Statele Unite, consumul va evolua într-un ritm mult mai moderat. Specialiștii estimează că segmentul brânzeturilor va continua să fie cel mai dinamic, în timp ce consumul de lapte de băut și al altor produse lactate va rămâne relativ stabil.

Cât lapte românesc mai este în cutiile de la raft? Un litru din zece vine din afara României!

Europa, SUA și Noua Zeelandă își păstrează supremația la export

Deși producția și consumul se mută tot mai mult spre Asia, structura comerțului internațional cu produse lactate nu este așteptată să sufere schimbări majore.

Uniunea Europeană, Statele Unite și Noua Zeelandă vor continua să domine exporturile mondiale de lactate, cele trei blocuri comerciale urmând să dețină împreună aproximativ 70% din comerțul global în următorii zece ani.

Explicația este simplă: cea mai mare parte a producției suplimentare realizate în India va fi absorbită de propria piață internă, unde cererea crește într-un ritm foarte ridicat. Astfel, în ciuda volumelor impresionante de producție, India nu este așteptată să devină, cel puțin în următorul deceniu, un concurent major pentru exportatorii europeni sau neozeelandezi.

Pentru statele membre ale Uniunii Europene, această perspectivă reprezintă o veste pozitivă. Exporturile europene de brânzeturi, unt, lapte praf și alte produse cu valoare adăugată ridicată își vor păstra rolul important pe piața internațională.

Reglementările de mediu devin o provocare majoră

Dacă avantajul comercial al Europei pare să rămână intact, provocările interne sunt tot mai numeroase.

Raportul OECD-FAO evidențiază faptul că reglementările privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și limitarea poluării cu azot vor influența din ce în ce mai mult activitatea fermelor de lapte din țările dezvoltate, în special din Uniunea Europeană.

Respectarea noilor standarde presupune investiții importante în tehnologii pentru reducerea emisiilor, gestionarea dejecțiilor, eficiența energetică și utilizarea sustenabilă a resurselor. Toate acestea pot conduce la creșterea costurilor de producție și la diminuarea competitivității față de regiuni unde normele de mediu sunt mai puțin restrictive.

Două modele diferite de dezvoltare

În următorii ani, industria mondială a lactatelor pare să evolueze pe două direcții distincte.

Asia va continua să își extindă rapid producția și consumul, beneficiind de o piață internă uriașă și de investiții în modernizarea fermelor. În paralel, Europa va încerca să își mențină avantajul competitiv prin produse cu valoare adăugată ridicată, standarde înalte de calitate și o puternică orientare către export.

Succesul producătorilor europeni va depinde însă de capacitatea lor de a combina performanța economică cu respectarea obiectivelor de mediu impuse prin politicile europene.

Pentru fermierii și procesatorii din România, aceste tendințe reprezintă atât o provocare, cât și o oportunitate. Pe de o parte, competiția globală devine tot mai intensă, iar costurile de conformare la cerințele europene cresc. Pe de altă parte, faptul că India își va orienta cea mai mare parte a producției către consumul intern înseamnă că piețele externe rămân deschise pentru exportatorii europeni.

În acest context, investițiile în productivitate, inovare, calitatea produselor și tehnologii sustenabile vor deveni elementele-cheie care vor diferenția fermele și companiile capabile să profite de schimbările care se conturează pe piața mondială a lactatelor.