Până la 20 de ani de închisoare pentru infracțiuni de mediu! Fermierii, în fața unor pedepse fără precedent.

Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică un proiect de lege care schimbă radical modul în care sunt sancționate infracțiunile de mediu în România.

Actul normativ transpune în legislația națională Directiva europeană privind criminalitatea de mediu și introduce unele dintre cele mai severe sancțiuni de până acum, inclusiv pedepse de până la 20 de ani de închisoare în cazurile în care o infracțiune de mediu conduce la moartea unei persoane.

Noua legislație nu îi vizează doar pe marii poluatori sau pe operatorii industriali, ci are implicații directe și pentru sectorul agricol.

Fermierii vor trebui să acorde o atenție sporită modului în care folosesc apa pentru irigații, pesticidele, îngrășămintele sau modul în care gestionează resturile vegetale, întrucât mai multe practici considerate până acum contravenții pot avea consecințe penale dacă produc efecte grave asupra mediului.

Pedepse cu închisoare, în funcție de gravitatea faptelor

Proiectul introduce un sistem gradual de sancționare, în funcție de consecințele produse asupra mediului și asupra sănătății oamenilor.

Astfel, faptele care sunt susceptibile să provoace decesul sau vătămarea gravă a unei persoane ori să producă daune importante mediului vor fi pedepsite cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Dacă prejudiciile asupra apei, aerului, solului, ecosistemelor, florei sau faunei s-au produs efectiv, limitele de pedeapsă cresc la 2-7 ani de închisoare.

În situațiile în care distrugerile sunt extinse, ireversibile sau au efecte de lungă durată asupra mediului, sancțiunile ajung la 3-10 ani de închisoare.

Cea mai severă pedeapsă este rezervată cazurilor în care infracțiunea de mediu are drept consecință moartea unei persoane, situație în care autorii riscă între 10 și 20 de ani de închisoare.

Agricultura, printre domeniile vizate direct de noua lege

Una dintre cele mai importante schimbări aduse de proiect privește agricultura, domeniu în care utilizarea resurselor naturale este esențială pentru producție, dar unde există și riscuri importante de afectare a mediului.

Noua reglementare clarifică și extinde lista faptelor care pot intra în sfera infracțiunilor de mediu, iar mai multe activități desfășurate în exploatațiile agricole pot atrage răspunderea penală dacă sunt realizate cu încălcarea legislației și produc efecte grave.

Printre cele mai importante se numără captarea ilegală a apei pentru irigații. Proiectul definește în mod explicit captarea apelor ca reprezentând extragerea, prelevarea sau derivarea controlată a apei din surse de suprafață ori subterane prin foraje, drenuri sau alte mijloace tehnice, în scopul utilizării pentru irigații, agricultură, industrie sau alte activități economice.

Practic, utilizarea resurselor de apă fără respectarea autorizațiilor sau a reglementărilor privind gospodărirea apelor poate deveni infracțiune atunci când produce prejudicii importante mediului sau afectează resursele de apă.

În contextul schimbărilor climatice și al secetei tot mai frecvente, utilizarea apei pentru irigații a devenit un subiect extrem de sensibil. Autoritățile încearcă astfel să protejeze resursele de apă, considerate strategice, și să împiedice exploatarea lor necontrolată.

VACA nu mai este „dușmanul climei”! UE întoarce foaia: zootehnia trece de la „problemă climatică” la sector strategic

Pesticidele și îngrășămintele, atent monitorizate

Un alt capitol care îi privește direct pe fermieri este utilizarea produselor de protecție a plantelor.

Folosirea pesticidelor neomologate în România sau a unor substanțe interzise de legislația europeană poate intra în categoria faptelor sancționate penal atunci când provoacă poluarea solului, a apelor ori afectează biodiversitatea.

De asemenea, proiectul are în vedere și aplicarea necorespunzătoare a îngrășămintelor chimice și organice.

Fertilizarea culturilor în perioadele în care legislația interzice administrarea îngrășămintelor, în special pentru protejarea apelor împotriva poluării cu nitrați, poate genera consecințe juridice mult mai severe dacă sunt produse daune importante mediului.

Aceste prevederi urmăresc limitarea fenomenului de poluare a apelor subterane și de suprafață, dar și reducerea degradării calității solului, aspecte care afectează inclusiv agricultura pe termen lung.

Arderea miriștilor rămâne în vizorul autorităților

Proiectul vine și în contextul numeroaselor controverse privind arderea miriștilor și a resturilor vegetale.

Deși această practică este deja restricționată prin legislația existentă și poate conduce inclusiv la pierderea subvențiilor agricole, noua lege consolidează cadrul penal pentru situațiile în care astfel de incendii provoacă distrugeri importante asupra habitatelor naturale, pădurilor, solului sau pun în pericol viața oamenilor.

În ultimii ani, incendiile generate de arderea necontrolată a vegetației au produs pagube importante atât în terenurile agricole, cât și în ariile naturale protejate, motiv pentru care autoritățile europene și naționale insistă asupra combaterii acestor practici.

Amenzi mai mari pentru companii

Proiectul nu îi vizează doar pe agricultori persoane fizice, ci și pe operatorii economici.

Pentru persoanele juridice, valoarea unei zile-amendă va putea varia între 500 și 25.000 de lei, nivel considerabil mai ridicat decât în prezent.

Scopul este ca sancțiunile să aibă un efect real inclusiv asupra companiilor cu cifre mari de afaceri, pentru care amenzile actuale sunt adesea insuficient de descurajatoare.

Infracțiunile din ariile protejate vor fi sancționate mai sever

O altă modificare importantă este introducerea unei circumstanțe agravante pentru infracțiunile comise în ariile naturale protejate.

În plus, proiectul stabilește că în numeroase situații vor fi pedepsite atât tentativa, cât și faptele comise din culpă.

Legea introduce și criterii clare pentru evaluarea prejudiciilor produse mediului, diferențiind între daune semnificative, ireversibile, de lungă durată sau produse pe scară largă.

De asemenea, sunt reglementate expres formele de criminalitate de mediu de gravitate excepțională, apropiate de conceptul de „ecocid”, utilizat tot mai frecvent în legislația și dezbaterile europene.

România transpune Directiva europeană privind criminalitatea de mediu

Ministerul Mediului arată că proiectul transpune Directiva (UE) 2024/1203, adoptată după ce evaluările la nivel european au arătat că numărul dosarelor privind criminalitatea de mediu este redus, iar sancțiunile aplicate până acum nu au avut un efect suficient de descurajare.

În același timp, proiectul stabilește obligații privind pregătirea profesională a autorităților implicate în combaterea infracțiunilor de mediu, consolidarea cooperării dintre instituții, colectarea datelor statistice și elaborarea unei strategii naționale dedicate prevenirii și combaterii acestor infracțiuni.

Potrivit ministrului interimar al Mediului, Diana Buzoianu, obiectivul noii legi este ca poluarea gravă și distrugerea naturii să nu mai reprezinte activități profitabile, iar sancțiunile să fie proporționale cu efectele produse asupra mediului și sănătății populației.

Dacă proiectul va fi adoptat în forma propusă, agricultorii și toate companiile care desfășoară activități cu impact asupra mediului vor trebui să acorde o atenție mult mai mare respectării legislației.

Pentru fermieri, respectarea regulilor privind utilizarea apei, aplicarea pesticidelor și îngrășămintelor sau gestionarea terenurilor agricole nu va mai însemna doar evitarea unor amenzi sau a reducerii subvențiilor, ci și evitarea unor consecințe penale care pot merge până la ani grei de închisoare în cazurile cele mai grave.