
După o campanie de recoltat reuşită la orz, Arpad Farkas „a tras lozul câştigător” cu rapiţa: pe cele 35 de hectare cultivate anul acesta fermierul a realizat o producţie medie de aproape 5,2 tone/ha.
„Nu mă aşteptam la o producţie aşa bună, chiar dacă colegii din zonă mi-au spus că am o rapiţă mai bună decât a lor, nu i-am crezut. Am scos o producţie medie de 5,18 tone/ha şi m-o încălzit bine treaba asta”, ne-a declarat cu satisfacţie Arpad Farkas.
50% oleaginoase în asolament, rapiţa şi floarea soarelui cele mai profitabile
Arpad Farkas administrează o fermă de 400 de hectare în comuna Miheşu de Câmpie, judeţul Mureş. Planul de culturi al fermei a suferit schimbări în ultimii ani, a scăzut suprafaţa cultivată cu porumb şi a crescut suprafaţa de oleaginoase. „De trei ani cultivăm şi rapiţă, iar suprafaţa ocupată de floarea soarelui a depăşit 100 de hectare”, ne-a spus Arpad Farkas.
„Cele mai profitabile culturi sunt rapiţa şi floarea soarelui, de aceea creştem suprafaţa cultivată, dar suntem limitaţi de rotaţie, dacă suprafaţa cu oleaginoase depăşeşte jumătate din suprafaţa totală apar probleme legate de rotaţia culturilor”, consideră Arpad Farkas.
După ce anul acesta a cultivat doar 35 de hectare cu rapiţă, planul pentru anul viitor este să ajungă la peste 80 de hectare de rapiţă. „Mă gândesc cel puţin să dublez suprafaţa cultivată cu rapiţă în toamnă, poate chiar să ajung la 80-90 de hectare, mai ales după succesul de acum”, afirmă fermierul.
Deşi cultivă rapiţă de trei ani, în această campanie Arpad Farkas şi-a recoltat pentru prima dată rapiţa, odată cu achiziţia unei noi combine New Holland CX6.90 Laterale, aşa cum ne-a declarat Arpad Farkas: „am ales o combină New Holland, 4×4 şi de pantă, care îşi face treaba cu brio, sunt mulţumit de productivitate şi de consumul mic.”

7,5 tone/ha la orz, o producţie bună
Orzul a fost prima cultură recoltată în această campanie cu combina nouă. „Am un soi bun de orz, am făcut şi anul acesta o producţie medie de 7,5 tone/ha, dar am avut şi parcele cu peste 8 tone per hectar”, a remarcat Arpad Farkas.
Fermierul a cultivat 40 de hectare cu orz şi peste 80 de hectare cu grâu. Anul trecut producţia medie la grâu a fost de cca. 8 tone/ha, iar anul acesta fermierul speră să fie la fel de bună, mai ales în condiţiile de acum când „cheltuielile au depăşit 3800 lei/ha la grâu”, aşa cum apreciază fermierul. „Numai în toamnă am aplicat 300 kg de îngrăşăminte/ha şi alte două fertilizări cu câte 125 kg uree/ha în primăvară, apoi erbicide, tratamente şi insecticide… toate sunt tot mai scumpe, doar preţul grâului a rămas cel de acum zece ani”, a remarcat Arpad Farkas.
Recolta de orz şi rapiţă a fost deja vândută, iar grâul urmează să fie depozitat „poate mai creşte preţul”, chiar dacă experienţa de anul trecut nu a fost una bună pentru că anul trecut a ţinut grâul în magazie cinci luni şi apoi l-a vândut cu acelaşi preţ de la recoltat.
Nu a recoltat încă grâul, dar a intrat la arat
În ultimele zile au fost câteva precipitaţii în zonă, iar acum fermierul se pregăteşte să intre la recoltat grâul. „Am făcut un test mai devreme şi era 15,3 % umiditatea, mai aştept câteva ore să se mai usuce pentru că grâul o să îl depozitez”, ne-a spus Arpad Farkas.
În acelaşi timp, fermierul a început să pregătească terenul pentru cultura viitoare de grâu. „Arăm parcelele pe care a fost rapiţă, pregătim pentru grâu, am avut câteva ploi în zonă şi vrem să profităm de umiditatea din sol”, spune Arpad Farkas, „decât să stăm să se usuce mai bine intrăm acum la arat şi scoatem un consum mai mic de motorină”.

Arpad Farkas a copilărit printre tractorişti
Arpad Farkas a copilărit printre tractorişti, „a sărit dintr-un tractor în altul”, iar după ce a terminat şcoala profesională agricolă la Dumbrăvioara a început să prindă şi mai mult drag de această meserie. „În 2010 am început să lucrez pământul pe cont propriu, puţin câte puţin, am avut şi vaci de lapte, iar acum lucrez cca. 400 de hectare. Nu-i mult, dar pentru zona noastră este o fermă mare”, ne-a declarat fermierul.
Dealtfel, cea mai mare parcelă din fermă are 15ha, iar restul terenului este destul de fărâmiţat , pentru că este greu de comasat terenul, aşa cum ne-a spus Arpad Farkas „avem şi parcele de câte un hectar, chiar dacă încercăm între colegii să facem schimburi de terenuri, cum ştiţi, cu omul e cel mai greu de lucrat, în plus, doar 15-20% din teren este plat, restul este în pantă, de aceea am şi achiziţionat combina New Holland CX6.90 Laterale”.

Porumbul este încă o cultură profitabilă
Fermierul cultivă peste 100 de hectare cu porumb, doar hibrizi din grupe FAO sub 360. În primăvară, „din cauza secetei au fost probleme cu răsărirea neuniformă, am fost îngrijorat”, ne-a mărturisit Arpad Farkas, „dar am avut o densitate mare la semănat, cca. 72.000 boabe/ha şi apoi cultura a evoluat bine şi acum se prezintă într-o stare bună de vegetaţie”.
În acest an fermierul a achiziţionat 10 viţele Angus cu certificat de orgine şi doreşte să se întoarcă la „prima dragoste, zootehnia”. „Am început agricultura cu vaci de lapte, dar a trebuit să renunţ din cauza preţului mic pentru lapte, acum vreau să încerc cu vaci de carne. De anul viitor o să cresc efectivul şi o să cultiv şi porumb pentru siloz”, ne-a spus fermierul.
„Vrem să înmulțim viţelele Angus, să formăm o fermă de vaci de carne, mai ales că avem grajdurile şi pășunea comunei este mult sub încărcătura normală de animale. Vom vedea cum merge treaba, timpul le rezolvă pe toate”, a spus Arpad Farkas la finalul discuţeiei noastre.







