Sistemul național antigrindină continuă să fie unul dintre cele mai controversate subiecte din agricultura românească.

În timp ce autoritățile discută despre viitorul acestuia și despre necesitatea unei reforme, fermierii care au trecut prin episoade de grindină devastatoare spun că adevărata problemă nu este existența sistemului, ci faptul că acesta nu funcționează atunci când este cel mai mare nevoie de el.

Printre aceștia se numără și Marian Baronescu, unul dintre cei mai cunoscuți legumicultori din Oltenia, care descrie în detaliu dezastrul provocat anul trecut de grindină și critică dur modul în care a funcționat sistemul de protecție antigrindină.

„Aveam cod roșu de grindină și nu s-a intervenit deloc”

Pentru Marian Baronescu, anul trecut a fost unul dintre cei mai dificili din întreaga sa activitate. Două episoade succesive de grindină au lovit ferma, provocând distrugeri masive într-un interval de doar câteva minute.

Ceea ce îl nemulțumește cel mai mult nu este însă fenomenul meteorologic în sine, ci faptul că, deși existau avertizări oficiale de cod roșu și în apropierea fermei sale funcționează o unitate a Sistemului Național Antigrindină, nu s-a intervenit deloc.

„Am avut cod roșu de grindină de două ori și bateriile erau la aproximativ 7 kilometri de fermă. Cum este posibil să ai avertizare oficială și să nu lansezi nici o rachetă?”, se întreabă fermierul din Perişor, judeţul Dolj. Acesta susține că, ulterior, a aflat că unitățile respective nici măcar nu aveau rachete disponibile pentru intervenție.

„Problema nu era că nu voiau să tragă. Problema era că nu aveau cu ce. Nu existau rachete în stoc! Le-or fi trimis în Ucraina”, afirmă Baronescu, mai în glumă, mai în serios.

Un sistem întreținut din bani publici, dar fără capacitate de intervenție

În opinia legumicultorului, situația este greu de explicat în condițiile în care statul investește anual sume considerabile în întreținerea infrastructurii și în salarizarea personalului.

„Noi, contribuabilii, plătim sistemul acesta. Există baze, există oameni angajați, există costuri de funcționare. Dar când apare cod roșu de grindină și trebuie să intervină, afli că nu există nici o rachetă. Este o lipsă totală de strategie”, afirmă Baronescu.

Fermierul spune că a sesizat situația inclusiv reprezentanților autorităților, însă răspunsurile primite au fost evazive și nu au oferit explicații concrete privind lipsa intervenției.

Grindina a distrus 12.000 de metri pătrați de solarii în doar 15 minute

Anul trecut, consecințele au fost dramatice. În aproximativ 10-15 minute, grindina a distrus folia care acoperea aproape 12.000 de metri pătrați de solarii. Nici frontoanele și lateralele construcțiilor nu au rezistat. Bucățile de gheață au perforat folia, lăsând tăieturi de câțiva centimetri. În fermele din apropiere, oamenii au rămas blocați în interiorul solariilor și au fost loviți de grindina care pătrundea prin acoperiș.

„Piatra trecea prin folie cu atâta putere încât oamenii au ieșit cu spatele învinețit. Mașinile arătau ca și cum ar fi fost lovite cu ciocanul”, povestește fermierul. Valoarea pagubelor produse numai la infrastructura solariilor s-a ridicat, potrivit estimărilor sale, la peste 700-800 de milioane de lei vechi.

Nici despăgubiri, nici sprijin din partea asiguratorilor

După producerea dezastrului, Marian Baronescu spune că a urmat toate procedurile administrative. Au fost întocmite procese-verbale la primărie, cazul a fost prezentat în mass-media și au existat discuții inclusiv cu reprezentanți ai Ministerului Agriculturii.

Cu toate acestea, despăgubirile promise nu au mai venit. „Nu am primit nimic”, afirmă fermierul. Problemele au continuat și în relația cu societatea de asigurări. Deși solariile erau asigurate, a constatat că folia – componenta cea mai afectată de grindină – nu era inclusă în poliță.

„Mi-au spus că fierul este asigurat, dar folia nu. Atunci m-am întrebat ce am asigurat, de fapt?”

Un an mai liniștit, dar teama rămâne

Până în prezent, sezonul agricol actual s-a desfășurat fără fenomene meteorologice extreme, iar fermierul spune că nu a mai avut parte de episoade de grindină. Totuși, experiența anului trecut îl face să privească cu reținere orice avertizare meteo.

Citeşte şi:
Fuziune istorică în industria laptelui: se formează cel mai mare grup cooperatist european

„Dacă natura își urmează cursul, asta este. Dar când există un sistem creat tocmai pentru astfel de situații și acesta nu funcționează, atunci este o problemă”, consideră Marian Baronescu.