Banatul se usucă sub ochii fermierilor. Câmpurile arată groaznic.
SAHARA ROMÂNIEI DE VEST
În vestul țării, câmpurile din Banat încep să semene tot mai mult cu un peisaj arid. Fermierii vorbesc deja despre „Sahara din Banat”, după 5 ani consecutivi de secetă care au afectat grav agricultura din județele Timiș, Arad și sudul Bihorului.
Constantin Buzatu, fermier din Becicherecu Mic, județul Timiș, lucrează aproximativ 960 de hectare și deține o fermă cu 12.000 de păsări. Acesta spune că lipsa precipitațiilor și temperaturile extreme au compromis mare parte din culturile agricole.
BANATUL SE USUCĂ SUB OCHII FERMIERILOR
„Lipsa precipitațiilor a produs multe pagube la plantele de cultură, în special la cele semănate din toamnă: orzoaică, grâu și rapiță, pentru că nu au avut apă la timp să se dezvolte”, explică fermierul.
Datele sunt alarmante. În luna aprilie, la Becicherecu Mic au căzut doar 8,5 litri de apă/mp, iar în mai aproximativ 23 de litri. În total, doar 60 de litri în ultimele trei luni.
„Culturile arată groaznic, se usucă de la o zi la alta. Temperaturile de peste 30 de grade și cele cinci zile consecutive de vânt puternic, începând cu 22 mai au amplificat evapotranspirația plantelor și seceta pedologică”, spune agricultorul Constantin Buzatu.
PRODUCȚII DIMINUATE DRASTIC
Fermierul estimează pierderi importante la culturile de toamnă. Producția de grâu și orz ar putea scădea cu cel puțin 2 tone/ha față de anul trecut.
„Dacă vom obține între 5 și 6 tone la hectar la grâu și orz, va fi bine. La rapiță estimăm în jur de 3 tone. Acum culturile au nevoie de apă pentru umplerea boabelor”, afirmă acesta.
În toamnă, Constantin Buzatu a însămânțat:
- 157 hectare de rapiță,
- 370 hectare de grâu,
- 120 hectare de orzoaică.
În primăvară au urmat:
- 185 hectare de porumb,
- 200 hectare de floarea-soarelui.
Însă nici culturile de primăvară nu au scăpat de probleme. Lipsa apei a dus la răsăriri neuniforme, iar dăunătorii au făcut ravagii.
INVAZIE DE DĂUNĂTORI ȘI PĂSĂRI SĂLBATICE
Fermierii reclamă atacuri masive ale gărgăriței florii-soarelui și ale gândacului pământiu, favorizate de interzicerea tratamentelor cu neonicotinoide.
„Lipsa neonicotinoidelor duce la atacuri masive de dăunători. Unii fermieri au fost nevoiți să întoarcă culturile”, spune agricultorul.
O altă problemă nouă este apariția unei specii de porumbei sălbatici, mai mari decât cei obișnuiți, care distrug culturile imediat după răsărire.
”DACĂ NU PLOUĂ, PIERDEM TOT”
„Cum răsare floarea-soarelui, în faza cotiledonală, porumbeii o mănâncă până la prânz. Fac pagube foarte mari”, povestește fermierul.
Nici porumbul nu a fost ferit. Ciorile atacă plantele tinere și scot boabele din pământ, reducând drastic densitatea culturii.
„Am ajuns aproape în pragul de a întoarce culturile. La porumb am coborât sub 50.000 de plante la hectar, iar la floarea-soarelui sub 30.000. Nu putem face nimic. Dacă nu plouă, pierdem tot”, spune acesta.
Ovidiu Hodisan din Bihor a surprins în imagini dezastrul lăsat de secetă într-un lan de rapiță. Frunzele s-au ofilit în decurs de 3-4 zile.
„STATUL NU NE AJUTĂ SUB NICIO FORMĂ”
Pe lângă problemele din câmp, fermierii reclamă întârzieri la plata subvențiilor.
„Nu am primit niciun leu din subvenții până acum. O ducem extraordinar de greu”, afirmă Constantin Buzatu.
Potrivit acestuia, subvențiile au scăzut față de anul trecut, de la aproximativ 172 euro/hectar în 2024 la circa 165 euro/hectar în 2025.
În același timp, costurile de producție în ferma sa rămân ridicate:
- 5.000 lei/hectar la grâu;
- 4.500 lei/hectar la orz;
- 7.000 lei/hectar la rapiță.
BANATUL – SAHARA ROMÂNIEI DE VEST
Agricultorul spune că seceta din acest an este cea mai severă din ultimii cinci.
„Eu am definit zona asta drept Sahara din Banat. Este al cincilea an de secetă, dar acesta este cel mai periculos, pentru că s-a instalat mult mai devreme”, avertizează bănățeanul.
