E prima oară în ultimii 6 ani când în sudul țării, la mijlocul primăverii, pământul a avut suficientă apă. Ceea ce creează condiții favorabile atât pentru răsărirea culturilor de primăvară, dar și pentru atacul dăunătorilor de sol.

În multe zone din sudul și sud-estul țării, în luna aprilie a ultimilor ani, erau probleme cu aprovizionarea cu apă a solului în primii 20-40 cm. Vă amintiți când s-a uscat și grâul pe suprafețe extinse în sud, în luna aprilie?

Vestul secetos versus sudul extrem de ploios

Anul acesta este o situație inversată: în multe zone din vestul și centrul țării, este deficit de apă în sol, în timp ce în sud este cea mai bună aprovizionare cu apă a solului din toată țara! Explicația? Ploile din toamnă și precipitațiile, sub toate formele, înregistrate în primele două luni ale anului au ameliorat rezerva de apă a solului în aceste zone, care de obicei erau cu cel mai mare deficit din țară la mijlocul primăverii.

În primele trei săptămâni din martie nu a plouat deloc, rezultând cele mai secetoase prime două decade ale lunii martie de când au început măsurătorile meterologice. Dar a plouat la sfârșitul lunii în 2 zile cât pentru toată media pe martie sau chiar mai mult. Iar aceste ploi au fost, cu preponderență, tot în sud.

Prima mare amenințare a porumbului și a florii soarelui

Ce înseamnă asta? Condiții foarte bune pentru startul culturilor de porumb și floarea soarelui și pentru evoluția acestora în primele faze de vegetație în zonele ”vizitate” de precipitații. De fapt, cred că au trecut mulți ani de când nu a mai fost o umiditate așa bună a solului în sudul țării în luna aprilie.

Dar un avantaj poate să vină la pachet și cu dezavantaje: în cazul nostru, dăunătorii de sol, cum ar fi viermii sârmă (Agriotes spp.) sau buha semănăturilor (Agrotis segetum). Acum scriu mai detaliat despre buha semănăturilor, un dăunător polifag ce poate produce pagube atât la cerealele de toamnă, cât și la plantele prășitoare, în primăvară.

Umiditatea scoate larvele spre suprafață

Umiditatea solului cu cât este mai ridicată, cu atât favorizeză larvele acestei specii, care se găsesc aproape de suprafața solului. Când umiditatea pe primii 20 cm este mai scăzută, larvele se pot găsi la adâncime mai mare.

Primăvara, când temperatura depășește 12,2 grade Celsius, larvele complet dezvoltate ies din hibernare, urcă în stratul superficial al solului, la începutul lunii mai, unde se hrănesc o scurtă perioadă de timp, după care se retrag pentru împupare, stadiu care durează 2-3 săptămâni.

Fluturii apar la sfârșitul lunii mai – începutul lunii iunie, având activitate nocturnă. Aceștia depun ouăle pe terenuri aerate și permeabile, cu vegetație rară.

O singură femelă poate depune între 2000 și 2900 de ouă, adesea pe frunzele inferioare de troscot, știr, volbură, lobodă, pălămidă și mai rar pe porumb sau alte plante de cultură. Deci perioada în care larvele ies din hibernare se suprapune, în cele mai multe cazuri, cu cea în care plantele de porumb sau floarea soarelui se află în primele faze de vegetație.

Prezență discretă în câmp, dar cu pagube imense la recoltă

În general, buha semănăturilor este un dăunător discret, nu vedem decât efectele atacului acestora asupra culturilor de porumb sau floarea soarelui. Avem o cultură rânduită, plantele aflându-se în primele faze de vegetație, apoi ne trezim cu goluri în cultură, în unele cazuri din ce în ce mai mari până la compromiterea parțială sau totală a culturii, caz în care fermierii trebuie să semene din nou.

Larvele pot roade semințele în curs de germinare, dar cel mai caracteristic simptom al atacului este planta retezată de la colet. În această situație planta este distrusă. Atacul poate să aibă loc și când planta este mai avansată în vegetație, la începutul lui iunie, caz în care aceasta se veștejește.

În cazul porumbului, dacă analizăm planta veștejită și vedem interiorul tulpinii goale, mai mult ca sigur că a fost buha semănăturilor. Larvele pot roade frunzele începând de la exterior spre interior, caz în care plantele atacate mai pot scăpa cu viață, dar vor avea o producție diminuată.

Semănatul timpuriu nu ocolește atacul

În ultimii ani, fermierii seamănă mult mai timpuriu, atât floarea soarelui, cât și porumbul, uneori cu câteva săptămâni înainte de perioada clasică. Motivul? Temperaturile mult mai ridicate decât în urmă cu 10-20 de ani.

Problema este că și larvele pot să iasă mai devreme din hibernare, tot ca urmare a temperaturilor mai ridicate. Așa că semănatul mai timpuriu al culturilor prășitoare nu înseamnă automat că plantele scapă de buha semănăturilor. Sau chiar dacă scapă în aprilie, pot fi atacate la început de iunie de larvele următoarei generații, cu condiția ca și umiditatea solului să fie optimă sau ridicată.

Fără soluții de tratament, plantele sunt fără apărare!

Buha semănăturilor a pus probleme porumbului și florii soarelui în România prin anii ‘50, ‘60 și ’70 ai secolului trecut. Generalizarea tratamentului semințelor de porumb sau floarea soarelui cu insecticide sistemice pentru combaterea Tanymecus dilaticollis (carbofuran și apoi neonicotinoide) a avut efect și în combaterea buhei semănăturilor.

Fermierii au uitat de insectă din simplul motiv că nu mai erau atacuri ridicate. Din păcate, în absența tratamentului semințelor cu un insecticid sistemic, populația buhei semănăturilor a început să crească din nou, iar fermierii se confruntă cu atacuri ridicate ale larvelor în ultimele primăveri. Un dăunător considerat, până nu demult, de importanță secundară, a devenit unul principal.

TRATAMENTE PREVENTIVE

• Prin efectuarea tratamentului semințelor la porumb cu singurul insecticid omologat pentru combaterea speciei T. dilaticollis.
• Tot la porumb, concomitent cu semănatul, se pot aplica insecticide granulate, omologate pentru combaterea acestui dăunător, dar trebuie un dispozitiv special la semănătoare. Există insecticide granulate, omologate pentru aplicarea la sol în vederea combaterii buhei semănăturilor la porumb și floarea soarelui. Dar acestea nu pot înlocui în totalitate tratamentul semințelor de porumb sau floarea soarelui cu insecticide sistemice, care asigurau o protecție corespunzătoare atât a semințelor, cât și a plantelor în primele faze de vegetație. Iar în prezent au rămas omologate mai multe insecticide pentru protecția plantelor de porumb decât a celor de floarea soarelui (care se cultivă pe suprafețe extinse în România).
• Combaterea buruienilor pe care femelele depun ouăle la sfârșit de mai – început de iunie.