Agricultura României rămâne în 2026 dependentă de finanțarea europeană, în condițiile în care peste 71% din buget provine din fonduri UE, iar subvențiile domină cheltuielile.

Proiectul de buget al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru anul 2026 a primit aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate din Parlament, în urma unui vot care reflectă atât susținerea majorității, cât și rezervele opoziției, scrie Agerpres.

Cu 30 de voturi „pentru”, 11 „împotrivă” și o abținere, documentul merge mai departe în procedura parlamentară, într-un context economic dificil și marcat de o dependență semnificativă de fondurile europene.

Deși bugetul este mai mare comparativ cu anul precedent, creșterea fiind de aproximativ 5% față de execuția din 2025, structura acestuia scoate în evidență o realitate importantă: agricultura României rămâne puternic ancorată în finanțarea externă nerambursabilă.

Un buget în creștere, dar dependent de finanțarea europeană

Conform datelor prezentate în comisii de secretarul de stat Emil Dumitru, bugetul MADR pentru 2026 prevede credite de angajament de 43,75 miliarde de lei și credite bugetare de 27,73 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 1,4% din PIB-ul estimat.

Cu toate acestea, elementul central al construcției bugetare îl reprezintă ponderea covârșitoare a fondurilor europene. Aproximativ 71,17% din totalul bugetului este destinat gestionării fondurilor externe nerambursabile, în special cele aferente Politicii Agricole Comune (PAC) și sectorului de pescuit și acvacultură.

Această dependență ridicată indică faptul că dezvoltarea agriculturii românești este strâns legată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene și de implementarea eficientă a programelor finanțate de Uniunea Europeană.

O mare parte din sumele alocate vor fi direcționate către implementarea Planului Național Strategic 2023–2027, care include două componente majore de finanțare: Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și Fondul European de Dezvoltare Rurală (FEADR).

Aceste fonduri susțin atât plățile directe către fermieri, cât și investițiile în dezvoltarea rurală, modernizarea exploatațiilor agricole și creșterea competitivității sectorului. De asemenea, sunt incluse finanțări pentru programul de pescuit și acvacultură 2023–2027.

În lipsa acestor surse externe, bugetul național ar fi insuficient pentru a susține nivelul actual al subvențiilor și programelor de sprijin, ceea ce subliniază încă o dată dependența structurală de finanțarea europeană.

Programe de sprijin pentru agricultură și ajutoare pentru fermieri

Pe lângă fondurile europene, bugetul MADR include și continuarea unor scheme de ajutor de stat și ajutoare de minimis destinate fermierilor. Printre acestea se numără programele pentru susținerea raselor autohtone de porcine Bazna și Mangalița, sprijinul pentru cultura cartofului de consum, usturoi, apicultură și legume în spații protejate.

De asemenea, vor continua programele dedicate reproducției în sectorul suin și avicol, în baza legislației existente, precum și finanțarea unor activități esențiale precum ecarisarea și gestionarea deșeurilor de origine animală.

Un element de noutate îl reprezintă introducerea unor scheme noi de sprijin, inclusiv un ajutor excepțional pentru sectorul pomicol, afectat de înghețurile târzii, în valoare de 11,6 milioane de euro, proveniți din fonduri europene.

Context economic dificil

Bugetul Agriculturii pentru 2026 este analizat într-un context macroeconomic complicat. Proiectul general de buget al statului este construit pe o creștere economică modestă de 1%, o inflație medie anuală de 6,5% și un deficit bugetar estimat la 6,2% din PIB.

Aceste date indică presiuni semnificative asupra finanțelor publice, ceea ce explică, în parte, dependența ridicată de fondurile europene. În acest context, absorbția eficientă a banilor europeni devine nu doar o oportunitate, ci o necesitate pentru menținerea echilibrului în sectorul agricol.

În zilele următoare, proiectul de buget va intra în dezbaterile comisiilor de buget, urmând ca ulterior să fie supus votului în plenul Parlamentului.

Buget vulnerabil fără sprijin european

Deși bugetul MADR pentru 2026 marchează o creștere față de anul precedent și include o serie de programe importante pentru susținerea fermierilor, realitatea cifrelor arată clar că agricultura României depinde în mod esențial de fondurile europene.

Cu peste 71% din buget bazat pe finanțare externă nerambursabilă, orice blocaj în absorbția acestor fonduri sau modificare a politicilor europene ar putea avea un impact major asupra sectorului.

Un element definitoriu al bugetului pentru 2026 este faptul că cea mai mare parte a acestor fonduri europene este direcționată către plata subvențiilor pentru fermieri, prin intermediul schemelor de plăți directe finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

Astfel, deși bugetul este consistent ca volum, o parte semnificativă a banilor nu merge către investiții sau dezvoltare pe termen lung, ci către susținerea veniturilor agricultorilor.