În cadrul unor discuţii privind recomadările de fertilizare cu îngrăşăminte, Dimitrie Muscă ne-a declarat „că face o singură fertilizare” pentru că „aşa mi-a dovedit o viață de agronom”.
„Am 50 de ani de meserie, în 50 de ani fac așa… Sigur că am testat toate prostiile și lucrurile bune în viața mea de inginer agronom, dar s-a dovedit foarte clar că fertilizarea, pentru mine, o singură dată este mult mai economică”, ne-a declarat Dimitrie Muscă.
O singură fertilizare, o singură trecere în teren
„Am o singură trecere în teren, îngrășămintele le încorporez cu combinatorul sau cu discul, depinde toamna sau primăvara”, aceasta este este unul dintre motivele invocate de binecunoscutul fermier pentru o fertilizare unică, de bază.
În plus, fenomenul de migrare al substanţelor chimice în sol este normal, dar nu în totalitate dăunător.
„Nu s-a demonstrat niciodată până acum cât este fenomenul de levigare în sol. Eu consider că levigarea, și dacă se întâmplă și există într-un procent, este un mod de a se duce îngrășământul de la suprafață în jos. Dar să nu uităm că și rădăcina plantelor, respectiv, la grâu merge la 40 de centimetri, la rapiță la 70 de centimetri, la porumb merge la 2,5 metri, la lucernă merge până la 10 metri și așa mai departe”.
După care, în cadrul asolamentului, prin rotaţia culturilor, azotul şi celelalte substanţe nutritive care coboară în sol şi nu au fost valorificate şi a scăpat neconsumate de cerealele păioase, de exemplu, vor fi „prinse şi utilizate” de către culturile următoare, porumb sau floarea soarelui.
Dimitrie Muscă: fertilizare se face după cartarea solului!
Dimitrie muscă a ţinut să precizeze că fertilizare întregii suprafeţe se face în funcţie de analizele de sol. „Mie nu îmi rămâne nici un hectar sau nici o palmă de pământ nefertilizate, folosesc dozele de îngrăşăminte în funcție de cultură şi am cartarea făcută cu Facultatea de Agronomie din Timişoara (USVT)”, a spus Dimitrie Muscă care a mai remarcat că este al doilea an în care face analizele de sol la USVT şi este „foarte mulţumit de serviciile specialiştilor de la Timişoara.
„Nu fac fertilizările suplimentare, deși acolo s-au dat teze de doctorat și examene de licențe. Depinde foarte mult, oricum nu e sigur că tot ce administrez se duce în pământ și nu se duce în aer, vine o ploaie, nu vine ploaia, când se duce, ce se întâmplă și mai ales la azotoase, o parte se duce în aer. Eu nu pierd nimica pentru că nu rămâne nici un bob, nici un grăunte de îngrăşământ nu are voie să rămână la suprafața solului, trebuie să fie încorporat, după care în funcție de cum vin ploile, se dizolvă și merge la rădăcina plantelor sau coboară în jos”, a detaliat Dimitrie Muscă.
„Dar să nu uităm un lucru: şi îngrăşămintele şi rădăcina plantelor coboară în sol. Există higrotropismul pozitiv, rădăcina se duce în pământ, în jos și sigur că adună apa și elementele nutritive din profunzime”, a remarcat Dimitrie Muscă.
Dimitrie Muscă speră la un an mai bun şi „Dumnezeu să fie un bun român”
În ceea ce priveşte starea de vegetaţie a culturilor de toamnă, Dimitrie Muscă ne-a lansat invitaţia de a le vedea…”eu zic că anul acesta nu sunt de nota 10, sunt de revistă, efectiv atât sunt de bune. Sper la producţii maxime. Am mai făcut 9700 kg grâu la hectar, sper ca anul acesta să fiu mai bun decât anii trecuţi, că m-am mai cuminţit, am mai adunat câte ceva”.
În acelaşi timp, fermierul speră ca producţia de rapiţă să ajungă la 5 tone/ha „fără drept de apel”, având drept justificare starea culturi şi densitatea. „La densităţi de 50 de plante/mp este ideal şi acesta este prima condiţie pentru a face producţie la orice cultură şi câştigul pe hectarul de teren”.
Pentru primăvară Dimitrie Muscă şi-a planificat să semene 1.700 de hectare de porumb sămânţă/porumb boabe și porumb siloz pentru animale.
„Văd un semn bun, s-au acumulat în luna ianuarie 77 de litri de precipitații, la fel se prevede și în februarie, să recuperăm din pierderile de anul trecut și poate Dumnezeu va fi și un bun român”, spune Dimitrie Muscă.
