Milan Kelo, președinte al Cooperativei Agricole Fermierul Nădlăcan, spune că fermierii sunt sufocați de taxe, secetă și de concurența neloială.
1.000 HA DE RAPIȚĂ SUNT CU RISC DE ÎNGHEȚ
Instalarea stratului de zăpadă în vestul țării este benefică pentru culturile de toamnă, însă nu rezolvă problema structurală a agriculturii din zona Nădlac: deficitul accentuat de apă din sol și presiunile economice tot mai mari asupra fermierilor.
Potrivit lui Milan Kelo, fermier și președinte al Cooperativei Agricole Fermierul Nădlăcan, deficitul de umiditate este estimat la 250 l/mp, nivel care afectează serios potențialul de producție.
„Grâul și orzul sunt înfrățite și arată acceptabil. Avem emoții mari cu rapița, cultură care a răsărit cu o întârziere de până la două luni, iar intrarea slabă în iarnă o face extrem de vulnerabilă la îngheț”, explică acesta.
Cooperativa exploatează aproximativ 3.500 hectare, din care 80% sunt culturi de toamnă. Rapița ocupă circa 1.000 hectare, însă există riscul ca o parte din suprafață să fie întoarsă în primăvară.
ZONĂ DE CALAMITATE EXTREMĂ
În 2025, zona Nădlac a fost puternic afectată de secetă. Din 12.000 ha cultivate, 4.000 ha au fost declarate calamitate extremă, conform proceselor-verbale întocmite de APIA, Direcția Agricolă Județeană și administrația locală.
La nivel de producții, anul precedent a înregistrat:
- rapiță: 3,5 t/ha
- grâu: 6 t/ha
- orz: 7 t/ha
- floarea-soarelui: 1,6–1,8 t/ha
- porumb: între 0 și 0,5 t/ha, iar pe unele parcele cu puțin peste o tonă/ha.
PORUMBUL – O CULTURĂ APROAPE ABANDONATĂ ÎN CÂMPIA ARADULUI
Ca urmare a riscurilor climatice, porumbul a fost aproape abandonat, după ani consecutivi de pierderi masive, suprafețele cultivate au fost reduse drastic, în timp ce floarea-soarelui rămâne principala cultură de primăvară.
MILAN KELO, FERMIERUL NĂDLĂCAN: ”SUNTEM SUFOCAȚI DE TAXE, SECETĂ ȘI CONCURENȚĂ NELOIALĂ”.
Pe lângă schimbările climatice, fermierii reclamă impactul importurilor masive de cereale din Ucraina (la preț extrem de jos) și posibilele efecte ale Acordului UE–Mercosur, care ar permite accesul pe piața europeană al unor produse obținute în condiții diferite de cele impuse fermierilor europeni.
Milan Kelo, președintele Fermierul Nădlăcan Cooperativa Agricolă din judeţul Arad, a fost prezent la protestele fermierilor europeni din luna decembrie de la Bruxelles împotriva Acordului UE–Mercosur! Vezi în video ce ne-a declarat!
SCUTIRE DE IMPOZIT PENTRU 200 DE FERMIERI
Presiunea fiscală reprezintă un alt factor critic. Impozitul pe teren agricol a crescut la peste 230 lei/ha, nivel semnificativ mai mare decât în alte state membre UE.
„Consiliul Local Nădlac a aprobat recent o hotărâre prin care fermierii beneficiază de scutire de impozit pe terenul calamitat și reducere cu 50% a impozitului pe utilaje agricole, măsură menită să sprijine agricultorii afectați de secetă.
Cei mai avantajați în acest moment sunt undeva la 200 de persoane fizice care depun la APIA cererile și sunt fermieri mici. Din cele 4.000 ha calamitate, doar aproximativ 800 hectare pot beneficia de scutiri. În cadrul Cooperativei Agricole Fermierul Nădlăcan, impactul este marginal- sub 5% din suprafață”, precizează Kelo.
DETALII AICI: IMPOZIT pe teren redus cu 99% pentru fermierii afectați de secetă! Cum a aplicat un primar facilitățile din Ordonanța Bolojan!
INVESTIȚII REDUSE CU 20%, FAȚĂ DE ANUL TRECUT
Din punct de vedere tehnologic, fermierii au adoptat masiv lucrările conservative: peste 95% dintre membrii cooperatori folosesc tehnologia minim-till, iar testările no-till sunt în extindere.
În schimb, din cauza problemelor financiare destul de grave, în acest an sezon agricol investițiile au fost reduse: fertilizarea culturilor a scăzut cu 30–40%, iar costurile/ha sunt cu aproximativ 20% mai mici față de anul anterior.
Acestea s-au cifrat undeva în jurul a 4.000-4.500 lei, chiar 5.000 lei, la unele culturi.
