Rumegătoarele mici nu comunică doar prin sunete. Mișcările corporale transmit informații prețioase despre bunăstarea oilor/caprelor și pentru supraviețuirea și armonia turmei. Cum afli dacă un animal e liniștit sau dominat de frică?

Mișcările corporale, “numite și limbaj corporal”, sunt foarte importate în relațiile sociale ale caprelor și oilor. Ele transmit o anumită stare pe care celelalte membre ale turmei o interpretează și o tratează ca atare.

• Poziția urechilor la oi și capre este un indicator foarte clar al stării emoționale și al atenției lor, fiind o componentă esențială a limbajului corporal. Atunci când urechile sunt orientate înainte, animalele arată curiozitate, interes sau atenție față de un obiect, sunet sau alt animal din apropiere. Dacă urechile stau relaxate pe lateral, observăm calm, confort și lipsa stresului. În schimb, urechile trase înapoi sau lipite de cap semnalează frică, anxietate sau pregătire pentru un posibil conflict, iar mișcările rapide sau oscilațiile urechilor pot indica neliniște sau confuzie. Urechile devin astfel un instrument subtil, dar foarte eficient, prin care oile și caprele comunică stările lor interne și reacțiile față de mediul înconjurător.
• Mișcarea cozii este un indicator clar al stării emoționale și face parte din limbajul lor corporal, ajutând la comunicarea non-verbală în turmă. Atunci când coada este ridicată și mișcată rapid, animalele arată entuziasm, bucurie sau alertă, de exemplu când văd hrana sau se joacă. O coadă relaxată, lăsată în jos, semnalează liniște, calm, confort și lipsa stresului, în timp ce o coadă lipită strâns de corp indică frică, anxietate sau disconfort. Mișcarea laterală a cozii poate fi un semn de iritare sau un avertisment față de alte animale.
• Aceste semnale se combină între ele. Animalele cu coada ridicată pot avea urechile orientate înainte și corpul ușor tensionat, semnalând interes sau curiozitate, în timp ce animalele cu coada lipită de corp pot avea urechile trase înapoi și mișcări lente, indicând frică sau nesiguranță. Astfel, mișcarea cozii, combinată cu postura și expresiile faciale, oferă un mesaj subtil, dar foarte eficient, prin care oile și caprele comunică între ele.
• În turmă, apropierea sau depărtarea de celelalte animale semnifică încredere, siguranță și atașament față de membrii turmei. Această apropiere este des întâlnită între o mamă și progenitura ei, dar și între animalele adulte, care se simt confortabil împreună. De asemenea, apropierea poate fi un semn de socializare și protecție, mai ales în momentele de odihnă sau când animalele se simt amenințate, deoarece grupul le oferă siguranță.

Când se așază unele lângă altele sau dorm lipite, arată că se simt protejate. În schimb, depărtarea sau retragerea bruscă indică frică, neîncredere sau dorința de a evita un conflict. Atunci când o oaie sau o capră se îndepărtează de o alta din turmă, acest comportament semnalează că animalul se simte nesigur sau incomod și poate fi un avertisment subtil pentru ceilalți.

Datorită acestor forme de comunicare, caprele reușesc să trăiască împreună în grupuri organizate și să evite luptele inutile. De asemenea, pot să își coordoneze comportamentul zilnic precum hrănirea și apărarea față de prădători.

Alte gesturi fizice

Pe lângă vocalizări și limbajul corporal evidențiat prin mișcări din coadă, urechi sau apropierea de alte animale, caprele și oile folosesc și gesturi fizice pentru a transmite mesaje.

• Lovitul cu picioarele este un semnal clar de avertisment sau iritare. Caprele îl folosesc atunci când se simt amenințate, când un alt animal se apropie prea mult de ele sau când se simt incomode. Este o modalitate de a stabili limite fără a recurge la agresiune majoră, iar celelalte animale din turmă învață să recunoască rapid acest semnal și să-l respecte.
• În schimb, gesturile mai blânde, cum ar fi frecatul de alte animale sau de oameni, au un rol social și afectiv. Când caprele se freacă de alte capre din turmă sau de păstor, ele exprimă afecțiune, dorință de contact sau joacă.

Ce vor să ne ”spună” oile și caprele?

Totodată, frecatul servește și la marcarea teritoriului sau a grupului, deoarece glandele situate pe cap, gât sau trunchi lasă un miros specific, pe care animalele îl recunosc. Acest semnal olfactiv ajută la menținerea coeziunii grupului și la identificarea membrilor turmei.

Astfel, aceste gesturi fizice completează vocalizările și limbajul corporal, oferind o imagine completă a stării emoționale, a relațiilor sociale și a intențiilor fiecărui animal. Ele arată cât de complexă este comunicarea în turmă și cât este de importantă pentru supraviețuirea și armonia grupului.

Sunetele, văzul și mirosul se combină eficient cu limbajul corporal și cu contactul fizic. Relațiile dintre rumegătoarele mici, din aceeași specie, și coeziunea turmei se observă mai bine în stabulație, când spațiul este restrâns, iar contactul fizic are loc mai frecvent.

COMUNICAREA VIZUALĂ

Pentru a reține și a interpreta limbajul corporal, caprele și oile au nevoie de o vedere bună. Comunicarea la capre prin văz este foarte importantă, deoarece ele trăiesc în grupuri și trebuie să se înțeleagă între ele fără să emită mereu sunete.

Când o capră își ridică capul și privește fix un alt animal, transmite un semn de dominanță sau de atenție sporită, iar dacă își apleacă capul și își îndreaptă coarnele spre înainte, înseamnă că este gata să se apere sau să atace.

Caprele observă atent direcția în care se privesc celelalte capre și pot înțelege rapid dacă apare un pericol în apropiere. Ele pot urmări privirea unei alte capre pentru a înțelege unde se află hrana sau ceva necunoscut din mediul înconjurător.

Cercetările efectuate pe oi și capre au arătat că aceste animale au o memorie vizuală foarte bună, fiind capabile să recunoască chipurile altor capre și chiar ale oamenilor care le îngrijesc. Acest lucru le ajută să stabilească relații echilibrate și să evite conflictele.

În perioada de împerechere, comunicarea vizuală devine și mai evidentă. Masculii adoptă posturi speciale pentru a-și demonstra forța și pentru a atrage femelele care, la rândul lor, pot transmite disponibilitatea sau refuzul prin mișcări subtile ale corpului și cozii. Toate aceste semnale vizuale sunt completate de sunete specifice și de mirosuri, ceea ce face comunicarea dintre capre complexă și eficientă.

un articol de SORIN-OCTAVIAN VOIA – USV Timișoara, ACO Păstorul Crișana Arad