În ferma familiei Foaliş „se scrie” zi de zi o poveste frumoasă despre muncă şi perseverență, dar mai ales despre dragostea pentru pământ și animale transmisă de-a lungul generaţiilor. Alexandru și Andrei Foaliș şi-au început încă din copilărie activitatea în domeniul agricol, ajutându-şi părinţii, iar acum, alături de aceştia, administrează o fermă mixtă în care îmbină tradiția specifică locului cu tehnologia modernă.
350 hectare de teren şi o fermă de vaci de lapte
Familia Foaliş lucrează 350 de hectare şi crește vaci de lapte în localitatea Tăut, județul Bihor. Cei doi fraţi şi-au împărţit oarecum responsabilităţile în fermă, dar în activităţile curente sunt implicaţi toţi membrii familiei, inclusiv doi veri. Alexandru coordonează sectorul vegetal, iar Andrei ferma de vaci de lapte. Alexandru este inginer agronom, absolvent al Facultăţii de Agricultură din Cluj-Napoca, iar Andrei este student în anul IV la Facultatea de Agricultură din Timişoara.
Succesul campaniei de toamnă, umbrit de secetă
La finalul lunii octombrie, i-am găsit pe fraţii Foaliş în câmp, în plină campanie de semănat la grâu. În toamna acestui an, tinerii fermieri au semănat 138 de hectare cu cereale păioase de toamnă, cea mai mare parte grâu furajer, dar şi orz şi ovăz. În ultimele parcele semănate, fermierii au folosit soiul Rubisko (RAGT), cu o normă de 240 kg seminţe/ha, semănat la o distanță între rânduri de 12,5 cm cu o semănătoare Amazone D9 4000 Super. Din păcate, seceta severă din toamnă și-a pus amprenta asupra semănăturilor.
Utilaje de generaţie nouă în parcul tehnic al fermei
Lucrările solului pentru culturile de toamnă le-au făcut cu un disc greu şi cu un combinator pentru pregătirea patului germinativ, chiar dacă premergătoare a fost cultura porumbului. „Parcul nostru de utilaje este destul de bine dimensionat, în această vară am mai achiziţionat un tractor Valtra şi un scarificator, dar mai avem şi alte 5 tractoare de generaţie nouă, pe lângă vechile UTB”, a precizat Alexandru Foaliş.
Fertilizarea culturii de grâu se face în două etape: prima după răsărire, iar a doua în primăvară, imediat ce timpul le va permite să intre în câmp.
Tehnologiile conservative se lasă așteptate
În ferma familiei Foaliş se lucrează încă în sistem convențional. „Folosim încă arătura pentru că specificul solului, dimensiunile relativ mici ale terenului şi utilajele disponibile nu ne permite să utilizăm încă tehnologii de genul minimum till sau no till. În viitor, dacă ne ajută Dumnezeu, sperăm să ne dezvoltăm şi să folosim aceste tehnologii. Ne gândim mereu la diversificare,mai ales că avem nevoie de culturi care să asigure și nutrețul animalelor – lucerna, porumbul și grâul furajer sunt baza noastră pentru zootehnie”, a punctat Alexandru Foaliş.
„Încă folosim arătura, deoarece specificul solului, dimensiunile relativ mici ale terenului şi utilajele disponibile nu ne permit încă să utilizăm tehnologiile conservative”, Alexandru Foaliş, tânăr fermier.
Andrei Foaliş: porumbul a dezamăgit
În vară, producţia medie de grâu realizată a fost de aproximativ 5 tone/ha, pe o suprafaţă de 72 hectare, iar la floarea soarelui au obținut 1,8 tone/ha pe 42 de hectare. Porumbul, cultura de bază în această zonă, a dezamăgit. „Anul agricol 2024/2025 a fost un an mediu spre slab, având în vedere producția de grâu, floarea soarelui și porumb. Porumbul a dezamăgit cel mai tare; am avut o recoltă medie de 3,5 t/ha, ceea ce pentru zona noastră este o producție destul de scăzută, având în vedere că anii trecuţi producţiile s-au ridicat chiar şi la 10 t/ha”, ne-a declarat Alexandru Foaliş.
Cea mai mare parte a recoltei de porumb, floarea soarelui şi grâu este folosită în ferma de vaci. În plus, fermierii cultivă o suprafaţă considerabilă cu triticale, orz, grâu şi porumb pentru siloz.
Alexandru Foaliş: ferma zootehnică, investiție de pasiune și tehnologie
Ferma de vaci de lapte a fost înființată de Nelu Foaliş în anii 2000. A început cu câteva vaci, apoi a construit de la zero o fermă în câmp: grajduri, sală de muls, anexe şi silozuri. Familia Foaliş are acum în fermă un efectiv total de 162 de capete bovine, predominant Bălțată românească.
Andrei Foaliş este cel care coordonează ferma de vaci de lapte. Tânărul a prins drag de zootehnie mai ales după ce a fost instalat robotul de muls DeLaval. „Până atunci mulgeam clasic, de două ori pe zi, noi şi cu doi angajați. Robotul a schimbat totul, am crescut productivitatea, am îmbunătățit sănătatea vacilor, am redus munca manuală și, totodată, ținem un management mult mai bun al efectivului”, ne-a declarat Andrei Foaliş.
Prin acelaşi proiect cu fonduri europene din 2022 a mai achiziţionat un încărcător telescopic, tancul de răcire a laptelui şi alte echipamente.
Management modern şi atenţie la detalii
„Fiecare vacă poartă o brățară cu un transponder de activitate care transmite date despre mișcare și comportament. Sistemul de management al efectivului ne notifică automat atunci când o vacă are probleme de sănătate a ugerului sau este în călduri şi putem programa exact momentul optim pentru însămânțare. Totodată, monitorizăm cantitatea de lapte pe fiecare sfert, iar dacă apare o neregulă, primim imediat o alertă, ceea ce ne permite să intervenim mult mai rapid și eficient cu tratamentul aferent ca să prevenim mastitele”, a precizat Andrei Foaliş.
Adăpostul principal este echipat cu un plug raclor automat care curăță dejecțiile de pe aleea principală fără a deranja animalele din cuşetele de odihnă.
Vegetalul asigură baza furajeră a fermei de vaci
Majoritatea furajelor sunt produse în fermă, cumpără doar o parte din şroturi şi premixuri. Fânul de lucernă şi silozul sunt de bază în alcătuirea raţiei furajere. „În 2025 recolta de lucernă nu a fost la nivelul dorit, dar am mai cultivat 35 ha de porumb pentru siloz şi sperăm să ne asigurăm furajarea întregului efectiv până în primăvară. Furajele granulate pentru administrare la robotul de muls le producem în fermă cu granulatorul din dotare”, a mai precizat tânărul fermier. De altfel, furajarea suplimentară, personalizată în funcţie de producţia individuală de lapte, este un alt mare avantaj asigurat de robotul de muls.
Selecţie pentru lapte şi carne
În ciuda greutăţilor, familia Foaliș priveşte cu încredere înainte. Selecţia şi ameliorarea efectivului este una dintre priorităţile fermei, după cum ne-a declarat Andrei Foaliş: „pentru reproducţie folosim doar material seminal de la tauri care să ne ajute la îmbunătăţirea performanţelor de producţie şi la o talie mare, aşa cum sunt Vedad, Irregut și Monopoly, de la Semtest-BVN. De anul acesta păstrăm în fermă şi tineretul mascul pentru îngrăşare”.
Cooperativa scade costurile în fermă
În prezent, ferma familiei Foaliş are 58 de vaci la muls, cu o producţie medie de 23,5-24 litri/zi și un conținut de grăsime de 4,1%. „Producţia de lapte nu este încă la nivelul la care ne dorim, dar pentru rasa Bălţată românească şi condiţiile din fermă este o producţie bună.
Suntem membri într-o cooperativă agricolă, ceea ce ne oferă o oarecare stabilitate a preţurilor, acum având un preț de aproximativ 2,20 lei/litru. Cooperativa ne ajută și la achiziția comună de furaje și inputuri, reducând costurile”, spune mulțumit Andrei Foaliş.
„Vrem să ajungem la capacitatea maximă a robotului de muls, adică la 75-80 de vaci mulgătoare. De asemenea, dorim să dezvoltăm sectorul de îngrășare a tineretului mascul, pentru a valorifica mai bine potențialul fermei şi resursele furajere”, Andrei Foaliş.
