Protestul fermierilor desfășurat joi, 18 decembrie, la Bruxelles, a pus o presiune fără precedent pe instituțiile europene, culminând cu decizia Ursulei von der Leyen de a amâna acordul Mercosur.

Joi, 18 decembrie, Bruxelles-ul a devenit scena uneia dintre cele mai ample mobilizări ale fermierilor europeni din ultimii ani.

Peste zece mii de agricultori din mai multe state membre ale Uniunii Europene au ieșit în stradă pentru a-și exprima opoziția față de semnarea acordului de liber schimb dintre UE și statele Mercosur.

Cu sute de tractoare, bannere și mesaje ferme, protestatarii au transmis un mesaj clar instituțiilor europene: agricultura europeană nu poate fi sacrificată în numele comerțului global.

Manifestațiile au avut loc în contextul în care liderii europeni se reunesc la summitul Consiliului European, unde acordul Mercosur se afla pe agenda discuțiilor finale. Deși protestele au fost în mare parte pașnice, tensiunile nu au lipsit, iar intervențiile forțelor de ordine cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă au subliniat gravitatea situației.

Decizia Comisiei după protestul fermierilor: semnarea acordului, amânată

Seara, la Bruxelles, a venit și anunțul așteptat de fermieri. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană nu va semna acordul Mercosur în acest an. Inițial, Comisia intenționa să obțină aprobarea statelor membre pentru semnarea acordului chiar în acest weekend, în Brazilia. Planul a fost însă abandonat.

Decizia reprezintă un răspuns direct la protestele masive din capitala Belgiei, dar și la opoziția fermă exprimată de unele guverne europene, în special Franța și Italia. Potrivit surselor europene, semnarea acordului este amânată cel puțin până în ianuarie 2026, lăsând deschisă o perioadă de renegociere și reevaluare politică.

Fermierii vorbesc despre o victorie clară

Pentru organizațiile agricole, anunțul Comisiei este perceput ca o victorie obținută prin presiunea străzii. Sindicatele agricole estimează că aproximativ 11.000 de fermieri din întreaga Europă au participat la protestele de joi, dintre care circa 4.000 au venit doar din Franța. Poliția a raportat un număr mai mic, de aproximativ 7.300 de participanți, dar amploarea mobilizării rămâne incontestabilă.

Reprezentanții fermierilor au subliniat că mesajul transmis la Bruxelles nu a fost unul anti-comerț, ci pro-echitate. „Suntem pentru comerț, dar pentru comerț corect”, au repetat liderii agricoli, cerând standarde egale de producție și controale stricte asupra importurilor din afara UE.

Critici dure la adresa acordului Mercosur

Acordul de liber schimb cu Mercosur este considerat de mulți fermieri profund dezechilibrat. Statele sud-americane – Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay – sunt mari exportatori de produse agricole, în special soia, carne de vită și carne de pasăre. Fermierii europeni se tem că deschiderea pieței va duce la o presiune majoră asupra prețurilor și la o concurență neloială.

Organizațiile agricole din Belgia, Franța și Germania au avertizat că produsele importate nu respectă aceleași standarde de mediu, bunăstare animală și siguranță alimentară impuse fermierilor europeni. „Acordul este fundamental nedrept și subminează competitivitatea agriculturii europene”, au transmis liderii Boerenbond și FNSEA.

Germania și Franța, pe poziții opuse

La nivel politic, acordul Mercosur divizează profund Uniunea Europeană. Germania și Spania se numără printre cei mai vocali susținători ai încheierii rapide a acordului, argumentând că acesta ar deschide piețe importante pentru industria europeană. Cancelarul german Friedrich Merz s-a declarat optimist la începutul summitului, exprimând speranța că acordul va fi finalizat în aceste zile.

Franța rămâne însă ferm împotrivă. Președintele Emmanuel Macron a reiterat joi că acordul nu poate fi semnat în forma actuală, avertizând că agricultura europeană ar fi sacrificată pentru interese comerciale. Italia, la rândul său, a cerut garanții suplimentare pentru fermieri.

Comerțul agricol, miza reală a conflictului

Datele comerciale explică intensitatea conflictului. În 2024, Uniunea Europeană a înregistrat un deficit de aproximativ 20 de miliarde de euro în comerțul agricol cu țările Mercosur. În timp ce UE exportă în principal produse industriale, importurile din America de Sud sunt dominate de produse agricole brute, cu impact direct asupra pieței interne.

Chiar dacă acordul prevede cote și clauze de protecție pentru anumite produse sensibile, fermierii susțin că aceste măsuri nu sunt suficiente. Ei avertizează că importurile de carne și furaje ar putea destabiliza grav sectoare întregi ale agriculturii europene.

Un moment de cotitură pentru politica agricolă europeană

Ziua de joi, 18 decembrie, ar putea rămâne un moment de referință pentru politica agricolă a Uniunii Europene. Amânarea acordului Mercosur arată că presiunea străzii, combinată cu opoziția politică, poate schimba cursul unor decizii majore.

Pentru moment, fermierii au obținut ceea ce își doreau: timp, vizibilitate și o pauză într-un proces care amenință direct viitorul agriculturii europene. Ce se va întâmpla după această amânare rămâne deschis, însă mesajul transmis joi la Bruxelles este unul clar: agricultura nu mai acceptă să fie moneda de schimb a marilor acorduri comerciale.