Grâu pentru autoturisme: Rusia revine la troc pentru a ocoli sancțiunile occidentale!
Întoarcerea la troc, după trei decenii
Pentru prima dată de la prăbușirea Uniunii Sovietice, Rusia reînvie trocul ca metodă de comerț exterior. Dacă în anii ’90 lipsa banilor și hiperinflația au împins economia într-un haos al schimburilor directe, astăzi contextul este diferit: Moscova are resurse financiare, dar sancțiunile occidentale îi blochează accesul la plățile internaționale, scrie Agerpres.
De la invadarea Ucrainei în februarie 2022, Statele Unite, Uniunea Europeană și aliații lor au aplicat peste 25.000 de sancțiuni împotriva Rusiei.
Printre cele mai dure se numără deconectarea băncilor rusești de la sistemul SWIFT și restricțiile asupra rezervelor valutare. În plus, Washingtonul a avertizat băncile chineze asupra riscului de sancțiuni secundare dacă sprijină efortul de război al Kremlinului.
Rezultatul? Un blocaj financiar care face dificilă efectuarea plăților în dolari sau euro. În aceste condiții, companiile ruse și partenerii lor din Asia apelează la o soluție veche: schimbul de mărfuri fără bani.
De ce se teme China
Chiar dacă schimburile comerciale dintre Rusia și China au atins un nivel record – peste 240 de miliarde de dolari în 2023 –, băncile chineze devin tot mai prudente. Riscul de a fi incluse pe lista entităților sancționate de SUA le determină să refuze transferurile provenite din Rusia.
Astfel, trocul devine o metodă mai greu de urmărit și implicit mai greu de sancționat. În 2024, Ministerul Economiei de la Moscova a publicat chiar un „Ghid pentru tranzacțiile străine de tip barter”, care recomandă companiilor să folosească acest mecanism și propune crearea unei burse dedicate schimburilor directe. Documentul recunoaște deschis că sancțiunile „creează condiții restrictive” ce impun metode alternative.
Exemple concrete: grâu pe mașini, in pe electrocasnice
Reuters a identificat mai multe tranzacții ilustrative:
- Automobile chinezești livrate în Rusia în schimbul grâului. Partenerii chinezi au preferat să fie plătiți în cereale, achiziționând mașinile în yuani și primind grâu rusesc ca echivalent.
- Semințe de in schimbate cu materiale de construcții și electrocasnice. Una dintre tranzacții, înregistrată de serviciul vamal rus din Urali, a fost estimată la circa 100.000 de dolari.
- Metale și materii prime trimise în China pentru autoturisme sau servicii industriale.
- O tranzacție cu Pakistan, unde aluminiul rusesc a fost folosit pentru a plăti bunuri importate.
Deși autoritățile ruse susțin că volumul acestor contracte este redus în raport cu comerțul total, analiștii observă o discrepanță tot mai mare între statisticile băncii centrale și cele ale vămilor – un posibil semn că barterul devine o practică semnificativă.
Lecțiile amare ale anilor ’90
Trocul nu este o noutate pentru Rusia. După colapsul URSS, lipsa de lichidități și prăbușirea rublei au dus la un haos economic bazat pe schimburi directe: petrol contra zahăr, electricitate contra cizme, făină contra utilaje.
Sistemul era extrem de vulnerabil la abuzuri. Prețurile reale deveneau greu de stabilit, iar lanțurile complicate de tranzacții au creat teren fertil pentru escrocherii. Unii au făcut averi, în timp ce economia suferea.
Astăzi, contextul este diferit. Rusia dispune de bani, dar aceștia nu pot circula liber în economia globală din cauza sancțiunilor. Astfel, trocul redevine o soluție pragmatică, chiar dacă nu ideală.
Alternative la troc: agenți de plată și criptomonede
Barterul este doar una dintre metodele prin care Rusia încearcă să supraviețuiască izolării financiare. Printre alternative se numără:
- „Agenții de plată” – intermediari care, contra unui comision, facilitează transferuri prin rețele financiare paralele.
- Sucursala din Shanghai a băncii VTB, care intermediază plăți între companii ruse și chineze.
- Criptomonedele, în special stablecoins ancorate la dolar. Acestea sunt folosite mai ales de întreprinderile mici, care recurg și la numerar sau la rețele de conturi multiple pentru a-și diversifica opțiunile.
Potrivit lui Sergey Putyatinsky, vicepreședinte la BCS, firmele ruse folosesc simultan „10-15 metode diferite de plată” pentru a-și continua activitatea în ciuda sancțiunilor.
Impact geopolitic și economic
Revenirea la troc ilustrează distorsiunile majore provocate de războiul din Ucraina asupra comerțului global. Rusia, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de resurse naturale, este forțată să adopte metode de plată mai degrabă asociate cu economii în criză.
Pentru China și alți parteneri din Asia sau Orientul Mijlociu, aceste schimburi pot reprezenta atât o oportunitate economică, cât și un risc geopolitic.
Acceptând trocul, Beijingul își consolidează poziția de partener-cheie al Moscovei, dar riscă să intre în coliziune cu sancțiunile occidentale.
În același timp, practica poate remodela comerțul internațional, accelerând fragmentarea economică între blocul occidental și statele care cooperează cu Rusia.
Trocul, cândva simbol al haosului economic postsovietic, a revenit ca instrument de supraviețuire pentru o Rusie izolată financiar. Dacă în anii ’90 era un efect al lipsei de bani, astăzi este consecința directă a războiului și a sancțiunilor. Grâul, inul și metalele devin monede de schimb pentru autoturisme, electrocasnice și servicii, arătând cum presiunea geopolitică rescrie regulile comerțului global.
