Tarifele vamale impuse de administraţia Trump asupra produselor agroalimentare din Uniunea Europeană ar putea afecta în mod deosebit producătorii europeni de utilaje agricole, avertizează Rabobank într-o analiză recentă.
Potrivit experţilor băncii olandeze, decizia preşedintelui american Donald Trump de a introduce tarife de 25% asupra importurilor din UE ar lovi în primul rând sectorul echipamentelor agricole. Iar impactul ar putea fi serios, având în vedere că SUA reprezintă una dintre cele mai importante pieţe de export pentru acest segment industrial.
O piaţă-cheie, dar vulnerabilă la concurenţă
Pe lângă faptul că Statele Unite sunt un client important, competiţia de peste ocean este extrem de puternică şi poate furniza rapid alternative la echipamentele europene. În plus, fermierii americani operează cu marje de profit reduse şi sunt foarte sensibili la preţuri – ceea ce înseamnă că un utilaj mai scump, taxat suplimentar, devine mult mai greu de vândut.
13% din exporturile agroalimentare merg către SUA
În 2024, UE a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 38 miliarde de euro către Statele Unite, ceea ce plasează SUA pe locul al doilea în topul destinaţiilor de export – după Marea Britanie – cu o pondere de 13% din totalul livrărilor externe din acest sector.
Totuşi, Rabobank estimează că impactul asupra producătorilor europeni de băuturi, paste, conserve de legume şi fructe, condimente, produse lactate sau fructe de mare va fi unul moderat. Cele mai importante exporturi europene către SUA au fost vinul (peste 5 miliarde euro anual, în medie, între 2021 şi 2023), băuturile spirtoase (3,5 miliarde euro), uleiurile esenţiale (3,4 miliarde euro) şi produsele din lemn (3 miliarde euro).
Cheia este elasticitatea preţului
Efectul tarifelor depinde, spun analiştii, de elasticitatea preţului – adică de cât de mult scade cererea atunci când creşte preţul. Dacă un produs are o elasticitate ridicată, tarifele îl vor face imediat mai puţin atractiv. De exemplu, dacă untul european devine mai scump, importatorii americani se vor orienta spre produse similare din Noua Zeelandă. În schimb, în cazul brânzeturilor artizanale din Franţa sau Italia, cererea rămâne mai stabilă – fiind vorba de produse greu de înlocuit şi cu un public fidel. Companiile europene cu branduri puternice sunt, de regulă, mai puţin afectate de tarife, tocmai pentru că produsul lor nu este uşor de substituit.
Citeşte şi:
Războiul tarifar dintre SUA și UE: Cum reacționează Bruxelles-ul la taxele lui Trump!
Piaţa porcului, fertilizanţilor şi pesticidelor, mai puţin expusă
Rabobank anticipează un impact redus în cazul proteinelor animale (inclusiv carnea de porc din Italia şi Danemarca), al zahărului şi al fertilizanţilor – deoarece volumele exportate către SUA sunt mici. Nici producătorii europeni de pesticide nu vor resimţi puternic noua grilă tarifară, dat fiind că piaţa americană este una relativ mică pentru acest sector, iar alternativele locale sunt puţine.
Uleiul de măsline: efecte moderate, dar un avantaj pentru rivali
Impactul asupra exporturilor de ulei de măsline ar urma să fie „gestionabil”, spun analiştii, întrucât elasticitatea preţului este redusă – consumatorii fiind mai puţin sensibili la scumpiri, iar produsul având o pondere mică în coşul de consum. Cu toate acestea, ţări precum Tunisia, Turcia, Chile şi Argentina ar putea profita şi câştiga cote de piaţă în SUA.
Cinci opţiuni pentru companiile din UE
Rabobank a identificat cinci posibile strategii pentru firmele europene afectate de politicile tarifare adoptate de administraţia americană:
1. Păstrarea preţurilor actuale, transferând costul tarifelor către importatorii americani – soluţie posibilă doar pentru produsele cu cerere inelastică.
2. Reducerea preţurilor de export, pentru a rămâne competitive în faţa rivalilor.
3. Reorientarea exporturilor prin ţări de tranzit care nu sunt afectate de tarife.
4. Mutarea producţiei în SUA, o opţiune pe termen lung, dar costisitoare.
5. Retragerea de pe piaţa americană, în cazurile unde adaptarea nu este viabilă economic.
