Semănătoarea Hybrid T4 Opti-Till mută cantitatea optimă de sol, dar numai acolo unde este nevoie – în zona de însămânţare şi înrădăcinare, aerisind solul şi atenuând compactarea, ceea ce creează un mediu perfect pentru germinarea rapidă a semințelor.

Semănatul direct este o practică obişnuită în ferma arădeanului Dan Herţeg din Semlac, unde cultivarea solului în sistemul de lucrări minimum tillage a fost adoptată de ani buni. Fermierul a testat în această toamnă o nouă tehnologie – CLAYDON Hybrid T4 Opti-Till, pentru semănatul în benzi. Practic, Herţeg încearcă să afle care ar fi avantajele unui astfel de echipament (dacă există vreunul), în comparaţie cu semănătoarea HORSCH Focus 3 TD pe care o foloseşte de ceva vreme pentru înfiinţarea culturilor de cereale păioase şi rapiţă!

Pentru a rezista şi a supravieţui condiţiilor de climă actuale, nu avem decât o singură opţiune, să ne adaptăm. Cine nu va reuşi să facă asta, indiferent dacă este fermier mic sau fermier mare, va dispărea! – DAN HERŢEG, Administratorul societăţii Agro-Raluca

Arătura nu mai e o opţiune

Având în vedere presiunea schimbărilor climatice şi nevoia de a limita pe cât posibil evaporarea apei din sol, fermierul arădean şi-a dezvoltat strategia de cultivare în funcţie de aceste provocări. La plug a renunţat de mult, doar sporadic şi în anumite condiţii specifice îl mai foloseşte. Niciodată însă la rapiţă, cultură înfiinţată în sistem minim-till. Asta înseamnă că imediat după recoltat s-a intrat cu grapa cu discuri Poettinger Terradisc, pentru a închide capilaritatea solului, iar apoi a urmat direct semănatul, fără altă lucrare de pregătire a patului germinativ. În mod deosebit, anul acesta Herţeg a dorit să testeze un nou sistem de semănat, pe lângă tehnologia clasică pe care o utilizează de obicei.

Semănat pe rând vs. semănat în benzi

Astfel, pe o parcelă de 68 de hectare în care cultura premergătoare a fost grâul, acesta a încercat un experiment – semănatul în benzi cu semănătoarea CLAYDON Hybrid T4 Opti-Till în paralel cu semănătoarea HORSCH Focus 3 TD. Deşi teoretic ambele utilaje fac acelaşi lucru, în realitate modul de funcţionare diferă. „La semănătoarea Horsch pregătirea pe rând se face la o adâncime de 20 cm, iar semănatul se realizează pe rând, cu discuri, în timp ce semănătoarea Claydon acţionează ceva mai superficial, la doar 15 cm, şi seamănă în benzi. Rezultatele le vom vedea anul viitor, la recoltat, când vom analiza performanţele cu ajutorul platformei FieldView. Condiţiile de semănat au fost aceleaşi. Am ales hibridul PT315 de la Corteva iar fertilizarea s-a făcut pe rând – 100 kg, ceea ce înseamnă de 3,7 ori mai mult îngrăşământ la plantă, dar o cantitate mai mică aplicată pe hectar”, ne-a explicat proprietarul societăţii Agro-Raluca.

Opti-Till este o tehnologie care vă permite să economisiţi timp şi bani, reducând consumul de combustibil şi orele de lucru pentru operator, dar totodată, ce este foarte important, vă ajută să conservaţi apa în sol. – ANDREI BOTNARI, Manager de export al, companiei Claydon pentru Europa de Est

Prelucrarea optimală a solului

Tehnologia Opti-Till cu care este echipată semănătoarea Claydon este un sistem inovator de cultivare minim-invazivă care combină însămânţarea directă cu metode eficiente de gestionare a solului pentru a optimiza procesul de semănat şi a creşte randamentul culturilor. „Opti-Till este o variantă de strip-till, adică semănat direct cu prelucrare în benzi. În cazul semănatului direct, foarte importantă este în primul rând distribuirea resturilor vegetale în urma recoltării. Apoi, când se intră propriu-zis la semănat, semănătoarea Claydon afânează solul şi aplică îngrăşăminte în două straturi, deasupra şi sub sămânţă, fără a perturba solul dintre benzile de semănat. Organele din faţă afânează solul, distrugând hardpanul rămas după combină şi în urma traficului din sezonul precedent, iar dacă se întrunesc condiţiile, mai putem veni apoi cu un tăvălug Cambridge”, a menţionat Andrei Botnari, manager de export al companiei Claydon pentru Europa de Est.

Adaptarea la noile condiţii de climă

În prezent, Dan Herţeg are în exploatare două semănători Horsch pentru înfiinţarea culturilor de toamnă şi nu exclude varianta achiziţiei tehnologiei Claydon (disponibilă în România prin reţeaua NHR Agropartners), dacă aceasta va confirma aşteptările.

Fermierul şi-a propus să semene anul acesta 1.100 hectare cu rapiţă, din care 500 erau deja semănate la momentul evenimentului organizat în ferma sa.

O SEMĂNĂTOARE VERSATILĂ

Semănătoarea CLAYDON Hybrid T4 a fost proiectată pentru a lucra pe diverse tipuri de soluri şi în diferite condiţii de teren. Poate fi folosită pentru semănat direct în miriște. Designul său inovator utilizează un sistem în două etape, pentru o perturbare minimă a solului în timpul însămânţării. Prima etapă implică o daltă de afânare care deschide solul, urmată de organele de semănare tip săgeată dublă, care introduc seminţele la adâncimea dorită, în timp ce a doua etapă implică consolidarea şi acoperirea acestora. Sunt disponibile mai multe variante de configurare, atât în ceea ce priveşte organele de lucru din faţă, cât şi din spate, şi cu diverse dozaje ale seminţelor şi diferite adâncimi de lucru, pentru fiecare tip de tehnologie de semănare. Aceste semănători sunt dotate cu buncăre având capacități de la 2000 litri până la 5500 litri, ce pot fi împărțite 50-50 sau 60:40 pentru seminţe şi îngrăşământ.

CU GÂNDUL LA NO-TILL

Prezent la eveniment, Ioan Cicio, fermier care lucrează 1.300 de hectare în judeţul Timiş, la Grabaţ, cunoaşte foarte bine sistemul de agricultură minim-till, pe care îl practică de câţiva ani, cu intenţia de a face chiar tranziţia către no-till. „Mă interesează să testez tot ce este nou în acest domeniu, pentru că suntem obligaţi să căutăm soluţii pentru a ne reduce costurile pe suprafaţă. Vrem să facem economii de combustibil, dar poate şi să utilizăm tractoare nu atât de mari. Trebuie să acţionăm într-un fel sau altul pentru a ne menţine profitabilitatea. Altfel, riscăm să închidem porţile”, a avertizat bănăţeanul, care spune că are trei pluguri ruginite în fermă, semn că vremea aratului a cam trecut în zonele în care lipsa precipitaţiilor a devenit noua normalitate.