Banii europeni lansați pe piață de UE prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), ca răspuns la pandemia de COVID-19, reprezintă un fond de aproape 700 de miliarde de euro, menit să dea o mână de ajutor statelor membre pentru a face față impactului economic și social al pandemiei.
37% DIN FONDURI, PENTRU ”ÎNVERZIRE”! INTENȚII VERSUS REALITATE…
Se dorește să se promoveze tranziția verde și obiectivele climatice ale UE. Din acest motiv, peste o treime (37%) din banii din MRR trebuie direcționați către măsuri legate de climă. Ce ne spune realitatea? S-a întâmplat întocmai? Auditorii Curții de Conturi Europene au analizat acest aspect.
MRR este diferit de alte tipuri de finanțare din partea UE: banii se plătesc după ce au fost îndeplinite „jaloanele și țintele” din planurile naționale de redresare și reziliență, în loc să se ramburseze facturile emise de statele membre pentru costurile suportate. În aceste planuri, țările din UE trebuie să prezinte proiecte și să estimeze costurile aferente, fiind necesar ca cel puțin 37% din fonduri să se îndrepte către acțiuni climatice. În februarie 2024, 648 de miliarde de euro erau angajați pentru planurile de redresare și reziliență. Pe hârtie, țările din UE au atins și chiar au depășit obiectivele de finanțare a acțiunilor climatice (măsurile de sprijinire a acestor obiective sunt estimate la 42,5%, adică 275 de miliarde de euro).
Să fie însă chiar așa?
TRANZIȚIA VERDE, MAI COMPLICATĂ DECÂT PARE!
Comisia Europeană a adoptat o metodologie de urmărire a cheltuielilor legate de climă și a evaluat măsura în care anumite acțiuni propuse în planurile naționale contribuie la tranziția verde. Cheltuielilor li s-a aplicat câte un coeficient astfel: măsurilor cu un impact climatic substanțial li s-a atribuit un coeficient de 100% pentru îndeplinirea obiectivelor climatice, celor cu un impact pozitiv un coeficient de 40%, iar celor fără niciun impact asupra climei un coeficient de 0%. De exemplu, dacă pentru un proiect de modernizare a rețelei de energie electrică se cheltuiesc 100 de milioane de euro, 40 de milioane de euro din această sumă contribuie la obiectivul global privind cheltuielile legate de climă al planului de redresare și reziliență. Nu toate măsurile pot fi însă clasificate atât de ușor.
În plus, obiectivele de cheltuieli pentru acțiuni climatice se bazează pe estimări ale costurilor cuprinse în planuri. Din acest motiv, de la teorie la practică poate fi cale lungă. Costul estimat al unui anumit proiect poate fi semnificativ diferit de costul final real. Chiar și natura unui proiect se poate schimba, punând sub semnul întrebării meritele ecologice ale acestuia.
CITEȘTE ȘI: Alt plan, alţi bani! Cât va primi Agricultura?
RAPORT DE AUDIT AL CURȚII EUROPENE DE CONTURI
Coeficientul de urmărire a cheltuielilor legate de climă aplicat diferitelor măsuri reflecta cu acuratețe contribuția reală a acestora în domeniul climei?
Auditorii Curții ne răspund în raportul lor care urmează să fie publicat. Totodată ei analizează îndeaproape dacă măsurile care se voiau ecologice chiar erau și în realitate și dacă cheltuielile planificate se reflectă în cheltuielile efective.
Prin urmare, Mecanismul de redresare și reziliență a contribuit cu eficacitate la obiectivele climatice ale UE? Finanțarea UE pentru redresare contribuie la reducerea la zero a emisiilor din UE până în 2050?
Raportul de audit al Curții intitulat „Tranziția verde în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență” răspunde la toate aceste întrebări. Raportul urmează să fie publicat pe site-ul Curții în data de 11 septembrie, la ora 17.00.
