Despre Cătălin Borș, tânăr legumicultor din Pogonești am aflat dintr-o postare de pe pagina Fermei Ursu, despre care am scris în luna martie a acestui an. Pentru că este relevant, menționez că m-a impresionat modul în care Anca Fogoroș și soțul ei Silviu au creat în jurul lor o adevărată comunitate de legumicultori dar și de alți producători locali, pe care îi promovează și care se susțin reciproc în activitățile lor.

Vă invit să recitiți povestea Fermei Ursu din Bogdănița: Am creat o comunitate de legumicultori, ne ajutăm între noi!

”Cătălin – un tânăr de 23 ani din Pogonești, Vaslui, pasionat de agricultură! Are ceapă, vinete și ardei (din păcate gheața i-a distrus primele etaje). Momentan așteptăm să se mai coacă vinetele. Vom anunța din timp când va mai culege.

E tot mai greu în agricultură. Să te ocupi de 2 ha de grădină irigată, singur, e ceva enorm din punctul nostru de vedere; de aceea va avea toată susținerea noastră și îl vom ajuta cu promovarea. Își dorește să facă 2 solarii, cu grădina e din ce în ce mai greu. Spera la un proiect de aceea a pus și atât, dar nu a găsit oamenii potriviți care să îl îndrume”, a scris Anga Fogoroș pe pagina sa de facebook.

Imediat ce am citit aceste rânduri am știut că vreau să aflu toată povestea lui Cătălin și am rugat-o pe Anca să mă pună în legătură cu tânărul legumicultor.

”Ce mi se pare incredibil e setea lui pentru agricultură, pasiunea cu care muncește și felul în care are grijă de plante, acea sclipire pe care o văd din ce în ce mai rar la noi în zonă. Îndrumat bine, va ajunge un om mare”, a mai spus legumicultoarea din Bogdănița. Și m-a convins, dacă mai era nevoie, să îl sun pe Cătălin…

23 DE ANI DE VIAȚĂ ȘI 4 ANI DE LEGUMICULTURĂ!

”Am intrat în solarul unui prieten și am rămas pur și simplu fascinat!”. Așa a început totul pentru Cătălin Borș, în anul 2021, când avea 20 de ani, era student în anul II la Hidrotehnică și habar n-avea de legumicultură. Dar l-a atras ca un magnet!

”Habar nu aveam de nimic. Nici de sămânță, nici de soiuri, nici de tratamente… Eram total paralel cu legumicultura! Dar m-am ambiționat și m-am pus să caut informații, să citesc și să învăț”, îmi spune Cătălin.

În al doilea semestru a fost anunțat că se țin cursurile online și așa a avut timp pentru prima investiție: un solar în care urma să își pregătească răsadurile. S-a consultat cu mama lui, care lucrează în străinătate și ea i-a dat acordul și banii necesari.

În același an a și plantat în câmp, pe 3500 mp, ardei capia, gogoșari și roșii. ”Nu s-a făcut mai nimic, dar nu m-am descurajat. Am zis să nu renunț de la primul eșec, să mai încerc un an!”.

ÎN URMĂTORUL AN A FĂCUT PRIMII BANI. ”ERAM CEL MAI FERICIT!”

Din anul III de facultate, în 2022, a revenit la școală fizic, însă doar 3 zile pe săptămână. Restul timpului și-l petrecea în solar.

”M-am chinuit cum am putut. Era iarnă, făceam focul pentru răsaduri. Când trebuia să plec la facultate rugam un prieten să vină să dea drumul la foc, îi lăsam tot pregătit, rumegușul lângă butoi… Nu a fost ușor, dar nu m-am lăsat!”, îmi spune Cătălin.

S-a pus serios pe învățat despre tratamente, scheme de fertilizare însă marea problemă era lipsa apei, iar producțiile au fost slăbuțe.

”În același an am pus a doua cultură, varză de toamnă care a mers bine și am reușit să fac 30 de mii de lei. Eram cel mai fericit!”, își amintește, cu bucurie, tânărul vasluian.

A reușit să-și valorifice o parte din producția anului 2022 la piață la Bârlad, a mers cu vinete și ceapă la Iași iar varza a dat-o la angro.

Cu toată dezamăgirea acumulată de eșecul primelor lui încercări în legumicultură, banii obținuți din vânzarea verzei i-au dat doza de curaj necesară pentru a mai încerca un an…

ÎN 2023 A BĂTUT GRINDINA… DAR NU A RENUNȚAT!

În 2023 a pus jumătate de hectar cu gogoșari, ardei capia și vinete, dar și un hectar cu varză de toamnă.

”Am vorbit cu mama, i-am spus că risc să pierd toată investiția din cauza lipsei de apă așa că am decis să forez un puț, ca să pot iriga. La trei săptămâni după asta, în 6 august, a venit o furtună cu gheață. Mi-a ciuruit tot”, îmi spune Cătălin.

Salvarea a venit, din nou, de la cultura de varză de toamnă. A făcut 50 de mii de lei și i-a investit în puț!

2024 A VENIT CU NOI PROVOCĂRI ȘI CU PRIMELE DECIZII PENTRU VIITOR

Deși a fost lovit de toate ghinioanele și de fenomenele meteo care i-au pus culturile la pământ, Cătălin a decis să mai încerce un an… Așadar a continuat și în 2024, ba chiar a mărit suprafața și a diversificat culturile: 0,5 ha cu ardei, 0,5 ha cu vinete, 1 ha cu ceapă și 1 hectar cu varză.

”Acum pregătesc terenul pentru varză și de câteva zile am pus harbuzii pentru murat”, îmi explică tânărul fermier.

S-a împrumutat de la prieteni și a instalat aspersoare pentru a putea iriga culturile de pe 2 hectare.

Să nu credeți că l-au ocolit problemele… Acum, în iulie, au fost 45 de grade câteva zile, apoi a venit o ploaie măruntă cu gheață și s-au stricat ardeii. Cu ce a mai rămas ”în picioare” și cu vinetele care se coc în această perioadă, va reuși să mai acopere o parte din costurile înființării culturilor.

Între timp a finalizat facultatea și a făcut și un master în horticultură, la Iași.

”Din păcate am fost dezamăgit, nu am învățat lucruri noi. Școala în ziua de azi nu încurajează performanța. Noroc că am câțiva prieteni în jurul meu, legumicultori, de la care mai învăț și cu care mă sfătuiesc. Dar practica ar trebui să fie mama învățăturii”, declară cu mâhnire interlocutorul meu.

”NU MI-E FRICĂ DE MUNCĂ, DAR NU E DELOC UȘOR!”

”Știu că am un curaj prostesc să continui după atâtea eșecuri, dar nu mi-e frică de muncă. Planul meu este să renunț la ardeii și vintele în câmp și să pun ceapă, pepene de murat pe care să îl scot din timp, apoi să vin cu a doua cultură, varza.

Vreau să merg o perioadă așa, cu aceste culturi succesive ca să reușesc să strâng niște bani și să investesc în spații protejate, să ridic două solarii. Legumicultura în câmp a devenit mult prea riscantă!”, îmi spune Cătălin despre planul lui pentru viitorul apropiat.

”STATUL NE-A UITAT PE NOI, TINERII FERMIERI!”

”Mă tot mint de la un an la altul că va fi mai bine. Vreau să reușesc! Este foarte greu să produci legumele, în câmp este teroare, iar apoi vine provocarea să le vinzi… Iar statul nu ajută cu nimic tinerii fermieri. Am încercat să obțin despăgubiri pentru culturile compromise, am umblat, am depus hârtii, dar cu asta am rămas. Pe noi ne-au uitat!”, afirmă Cătălin.

Tânărul este singur acum. Bunica lui a decedat acum câteva luni. Mama este plecată la muncă și îngrijorată pentru fiul rămas acasă. ”Mama m-a ajutat mult și pe partea financiară, dar și moral, însă mă mai ceartă că muncesc foarte mult și m-a rugat să-i promit că renunț la legumicultură, dacă nu merge nici în acest an cum trebuie”, mărturisește Cătălin.

Sincer vă spun, după ce am stat de vorbă cu tânărul din Pogonești, m-ar surprinde să nu găsească puterea și acel curaj nebun să mai continue un an… Și încă unul, până când visul lui va da roadele mult așteptate!

Chiar dacă am stat de vorbă la telefon, i-am simțit strălucirea din ochi și bucuria din glas când îmi povestea despre primul lui contact cu legumicultura și pasiunea pură care l-a determinat să facă primul pas.

”Este fantastic să ai grijă de aceste vieți, pentru că asta sunt plantele, viață! Cum să nu te bucuri când culegi primele roade care sunt rezultatul muncii tale? Când câștigi primii bani după atâta efort?!”. Cu aceste cuvinte am încheiat discuția cu Cătălin Borș.

Povestea tânărului legumicultor din Vaslui m-a convins că ce spunea Anca Fogoroș de la Ferma Ursu este cât se poate de realist: ”Îndrumat bine, Cătălin va ajunge un om mare!”