1. Reţeaua de transport apă va asigura accesul la sursa de apă nu doar în adăpost, ci şi în alte locuri ale fermei (ţarcuri exterioare, hambare, săli de muls, săli pentru prelucrarea laptelui, birouri, rezerve de apă împotriva incendiilor sau rezerve pentru adăpare în caz de penurie, etc).
2. Evitarea impurificării apeicu dejecţii solide şi/sau urină, prin lucrări de consolidare a zonei de adăpare.
3. Protejarea surselor de apă, prevăzute cu flotor cu nivel constant, cu un capac metalic, pentru a împiedica deteriorarea acestuia de către capre. În caz contrar, pot apărea inundaţii, impunându-se evacuarea aşternutului umezit. Dejecţiile din aşternutul ud fermentează cu formare de amoniac, care creşte peste limita admisă în adăpost şi provoacă probleme de respiraţie.
4. Jgheaburile din locurile de adăpat se vor dimensiona în funcţie de mărimea turmei, pentru a ne asigura că toate animalele au acces la apă potabilă.
5. Jgheaburile sau adăpătorile se vor monta la o distanţă suficientă de aşternut, pentru a împiedica defecaţia în interior şi impurificarea apei. În acest sens, recomandăm pentru adăpost adăpători care pot fi regalte pe înălţime şi care vor fi ridicate ori de câte ori este necesar.
6. Toate echipamentele de adăpare trebuie verificate şi curăţate periodic.
7. Asiguraţi o sursă alternativă de apă pentru cazul în care sursa obişnuită va fi întreruptă pentru un interval mai mare de 12 ore.
8. Testarea apei ar trebui făcută în mod obişnuit în fiecare an în circumstanţe normale. Orice situaţie neobişnuită cum ar fi schimbarea mirosului, a limpezimii şi a gustului apei, modificarea comportamentului caprelor de a consuma furaj sau de a bea apă, scăderea producţiei de lapte sau unele probleme de sănătate duce la necesitatea stringentă de a verifica imediat şi calitatea apei.
Ce păţesc caprele tale dacă nu le furajezi corect în perioada de stabulaţie, în special cele gestante!
4 REGULI ESENŢIALE LA ADĂPAREA OILOR IARNA
Apa potabilă (categoria I de calitate, conform Legii Apelor nr. 107/1996), ca şi furajele de calitate, este esenţială pentru buna desfăşurare a proceselor metabolice la ovine.
1. Înainte de intrarea ovinelor în stabulaţie, trebuie să facem şi o analiză a calităţii apei şi surselor de aprovizionare.
2. În principiu, se asigură 3 litri de apă/kg substanţă uscată consumată din furaje, revenind în medie pentru berbeci: 6-7 litri, oi mame: 4-5 l, tineret de prăsilă: 3-4 l şi miei de 0-3 luni: 0,5-0,7 l.
3. Sursa de apă potabilă poate fi în zona de deal: izvoare, pâraie sau râuri cu apă limpede, iar adăparea se face de 2-3 ori/zi numai după ce ovinele au consumat fân, paie şi concentrate.
4. Cea mai bună variantă este asigurarea apei potabile la discreţie prin adăpători automate, una la 25-30 oi, sau jgheaburi de adăpare aprovizionate de la un bazin central cu plutitor. Apa potabilă este adusă în adăpost din puţuri forate la adâncime mare (60-100 m) sau din reţeaua locală. (IOAN PĂDEANU)
un articol de
SORIN-OCTAVIAN VOIA
LUDOVIC CZISZTER
USAMVB Timişoara
