Datele înregistrate de Organizaţia Mondială de Meterologie pentru primele patru luni din 2020 estimează posibilitatea ca acesta să fie unul din cei mai căluroşi ani din ultimii 141 de ani, de când se fac măsurători meteorologice.
Temperaturi record
Primele patru luni ale anului 2020 sunt pe primele locuri ca fiind cele mai călduroase din ultimii 141 de ani. În România, în ianuarie, cea mai rece lună din an în ţara noastră, temperatura a înregistrat cu 1,4 grade Celsius mai mult decât ar fi fost normal, în februarie – cu plus 3,9 grade Celsius, iar în martie – cu plus 2,3 grade Celsius, spune Elena Mateescu, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM),
„De la an la an, am simţit că verile sunt tot mai călduroase şi au debutat mai devreme zilele caniculare cu valori deosebit de ridicate. (…) Luna ianuarie şi aprilie sunt cele mai călduroase din ultimii 141 de ani, de când se fac măsurători meteorologice la nivel mondial, iar februarie şi martie, pe locul doi.
Putem discuta şi în acest an de perioade mai frecvente cu zile în care o să avem temperaturi peste 35 de grade Celsius, dar şi de perioade cu instabilitate atmosferică”, a detaliat şefa ANM, într-o emisiune la Antena 3.
Comparativ cu 2019, care a fost cel mai călduros an din România şi al doilea cel mai călduros la nivel mondial, nu excludem ca şi 2020 să se înscrie printre cei mai călduroşi ani – Elena Mateescu, director general ANM
Cea mai cruntă secetă din ultimii 50 de ani!
România mai înregistrează însă un record negativ: 2020 se arată a fi cel mai secetos an din ultima jumătate de secol!
Potrivit şefei ANM, cantităţile medii de precipitaţii înregistrate din septembrie 2019 până în 15 mai 2020 arată că acesta este al treilea cel mai secetos interval din istoria măsurătorilor meteorologice din România, pentru toată ţara. Pentru Dobrogea, Muntenia şi Moldova însă, acest interval este cel mai secetos din 1961 şi până în prezent.
Veşti rele de la meteorologi
Predominanţa zilelor mai călduroase este o certitudine, vorbim tot mai mult de luni mai călduroase şi de ani care bat recorduri din punct de vedere termic, iar veştile care vin de la meteorologi nu sună deloc bine din acest punct de vedere.
Potrivit şefei ANM, simulările, pentru România, privind creşterea temperaturilor aerului şi deficitul de precipitaţii, mai ales în lunile de vară, indică faptul că în perioada 2021-2050 ne-am putea confrunta cu tot mai mulţi ani secetoşi şi am putea avea chiar câte trei ani excesiv de secetoşi într-o singură decadă, ceea ce, pentru fermieri, face obligatorie adaptarea tehnologiilor agricole la condiţiile meteorologice.
Suprafeţe uriaşe calamitate de secetă
Europa de Est se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimul secol, notează publicaţia economică Bloomberg. Pe lângă România, mai sunt afectate şi Polonia, dar mai ales Cehia, unde este cea mai gravă secetă din ultimii 500 de ani.
În România, al doilea exportator de grâu din UE, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, estimează că producţia de grâu din 2020 ar putea fi de numai 5-5,5 milioane de tone din cauza secetei, aproape la jumătate faţă de un an bun, şi a avertizat că autorităţile române ar putea interzice din nou exportul, dacă stocurile de grâu scad.
Oros mai spune că din cele 2,9 milioane ha însămânţate cu culturi de toamnă în 2019, 1,3 milioane ha au fost declarate calamitate până pe 21 mai şi au fost întocmite procese verbale pentru 850.000 ha.
Fermierii au aşteptări sumbre
Cum rezultatele catastrofale ale secetei se văd deja şi în vestul ţării şi în anumite zone din Oltenia, fermierii se aşteaptă însă la o situaţie mult mai gravă decât cea prognozată de ministrul Agriculturii, cu o suprafaţă mult mai mare de culturi de toamnă, plus vreo două milioane de hectare cu culturi de primăvară calamitate în proporţie de peste 70% din cauza secetei.
În plus, nivelul Dunării a ajuns, în ţara noastră, la un minim istoric, ceea ce va cauza probleme atât cu transportul, cât şi cu poluarea.
PLOILE N-AU REFĂCUT REZERVA DE APĂ
În continuare, pe profilul de sol de 100 cm în toată ţara se înregistrează secetă pedologică extremă şi puternică. Precipitaţiile, abundente pe alocuri, căzute în ultimele două săptămâni din luna mai şi la început de iunie, nu pot să compenseze deficitul foarte mare de apă din sol înregistrat începând din toamna anului 2019.
un articol de
VIOLETA MÂŢ
