Manifestarea, aşezată sub genericul ,,Ziua Porumbului” – Iaşi 2018, a fost organizată de Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice – ACCPT, judeţul Iaşi, sub egida Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România – APPR. Pe segmentul de pesticide, partener principal a fost compania Syngenta, iar pe partea de îngrăşăminte, compania Cich Năvodari.
Competiţia celor mai performanţi 39 de hibrizi
Au fost prezentate rezultatele de producţie dintr-o serie de loturi demonstrative cu cei mai performanţi 39 de hibrizi de porumb, aparţinând companiilor semincere Corteva, Syngenta, Donau Saat, KWS, Caussade Semences, Dekalb şi unităţilor INCDA Fundulea şi SCDA Turda. De asemenea, cei peste 400 de participanţi au putut lua act de rezultatele celor două variante de fertilizare, respectiv fertilizarea clasică şi fertilizarea propusă de Cich Năvodari.
Platforma expoziţională de la Boureni a cuprins o suprafaţă totală de 30 ha. ”Nu avem posibilităţi de irigare, aşa că tot ceea ce s-a realizat a fost exclusiv în urma tehnologiilor, a tehnicii şi, evident, cu testarea diferiţilor hibrizi, unii urmând a se regăsi în zonă şi în următorii ani de producţie, fiindcă au avut rezultate bune, în ambele variante de fertilizare şi în condiţiile climatice provocatoare din acest an. La semănat a fost o extraordinară secetă, ceea ce a reprezentat un prim mare handicap. Apoi au venit ploi abundente şi prelungi, ceea ce a reprezentat o altă provocare. În final, însă, vedem că performanţele în domeniul geneticii şi-au spus cuvântul şi ne bucurăm de recolte bune. A fost primul mare eveniment pe care l-am organizat, am avut emoţii, dar mă bucură faptul că a fost o participare numeroasă şi că a fost o întâlnire profesională reuşită”, spunea fermierul Gheorghe Cozma.
Provocări în lanul de porumb
Evenimentul a fost structurat în două mari secvenţe, una dedicată vizionării culturilor şi standurilor companiilor şi cea de-a doua rezervată prezentării tehnologiei aplicate în platforma expoziţională şi dezbaterilor pe diferite teme. ”A fost prima ediţie a unei manifestări care a aparţinut fermierilor. Este o platformă expoziţională în care vedem condiţiile reale de producţie din această zonă a ţării. Între subiectele abordate s-au numărat şi cele referitoare la provocările şi soluţiile în ceea ce priveşte inamicul porumbului Tanymecus, tratamentul seminţei de porumb – de la necesitate la obligativitate, precum şi ideea de cunoaştere/realizare a consumului specific optim, subliniindu-se necesitatea de bugetare a culturii de porumb. Cred că, în ceea ce priveşte porumbul, în Moldova a fost evenimentul toamnei”, puncta Alina Creţu, director executiv APPR.
În calitate de expozanţi, pe lângă companiile semincere, au participat şi alte companii din domeniul agriculturii (protecţia plantelor, fertilizanţi, dealeri de utilaje agricole, piese de schimb, echipamente şi asigurări).
Conservatorismul ţine în loc randamentul la hectar
Cu producţii cuprinse între 9 şi 15 tone/ha, hibrizii de porumb din câmpul experimental le-au oferit fermierilor încă un argument că randamentul pe suprafaţă poate fi sporit semnificativ dacă se ţine seama mai mult de progresul genetic la cultura de porumb. ”Pentru zona Moldovei, porumbul este o cultură de bază, producerea sa fiind practicată de toţi, adică de la cei care lucrează suprafeţe mici de teren şi până la fermierii cu suprafeţele cele mai mari. Tehnologia, în general, se moşteneşte şi pot spune că porumbul este o cultură tradiţională, în România. Din păcate, acest tradiţionalism a determinat rămânerea pe loc şi chiar a produs anumite frâne în creşterea randamentelor pe hectar. Suntem cei mai mari cultivatori de porumb din Europa, cu aproximativ 2,5 milioane ha, dar realizăm o producţie mică pe hectar, sub potenţial. Firmele adevărate, astăzi, nu obţin sub 6 tone/ha. Cele mai multe obţin producţii de 10 tone/ha, iar în cele mai performante ferme se realizează peste 12-13 tone/ha. În România, se obţin şi producţii înalte. Dar imaginaţi-vă că, printr-o minune, pe aproximativ un milion de hectare pe care acum se recoltează aproximativ 4-5 tone/ha, de mâine s-ar obţine 8 tone/ha. Aceasta ar însemna un plus pentru export de 4 milioane de tone porumb. Ar fi colosal să putem avea asemenea rezultate, care, în fapt, să reprezinte dublarea cantităţii de porumb pentru export doar pe baza respectării unor elemente de tehnologie, aşa cum le respectă în alte ţări fermierii care nu fac neapărat performanţă, ci doar producţie” mărturisea Lucian Buzdugan. Acesta a subliniat că Între producţie şi performanţă este o diferenţă clară de nuanţă, determinată de inputuri, sistemele de maşini, tehnologii şi chiar măsuri mai speciale, cum ar fi cele care urmăresc conservarea apei în sol ori valorificarea maximă a unor premergătoare care lasă terenul mai bogat în elemente nutritive etc.
Porumbul în România are o rezervă uriaşă de creştere
La evenimentul desfăşurat în localitatea Boureni au participat specialişti în agricultură, cercetători, reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar agronomic din judeţul Iaşi, ai INCDA Fundulea, APIA, DADR Iaşi, fermierii prezenţi provenind din aproape toate colţurile ţării. ”Orice parte din tehnologia de cultivare a porumbului este la fel de importantă. De fapt, în orice cultură, fiecare lucru prost făcut la un moment dat se cunoaşte. Aici, acest eveniment exact acest lucru a vrut să arate, cu sublinieri asupra câştigului adus de respectarea verigilor tehnologice şi, mai mult, de alegerea celor mai bune soluţii. În privinţa porumbului, România are o rezervă uriaşă de creştere, nu doar pentru că această cultură ocupă 2,6 milioane de hectare şi are cea mai mare întindere în ţară, ci şi fiindcă pentru majoritatea fermierilor este cultura cea mai rentabilă. Ar fi la îndemâna noastră să depăşim 10 tone/ha. Acest lucru se va întâmpla dacă vom participa la astfel de evenimente, dacă vom învăţa unii de la alţii şi dacă suntem uniţi. Problemele mari ale fermierilor nu pot fi rezolvate de către fiecare în parte, ci doar dacă suntem uniţi în asociaţii puternice şi dacă vom colabora unii cu alţii”, menţiona fermierul Nicolae Sitaru, preşedinte ACCPT Ialomiţa.
În viitoarea ediţie a revistei, vom reveni cu precizări şi noutăţi tehnice legate de cultura porumbului aduse în atenţia fermierilor în platforma experimentală de la Boureni-Iaşi.
SE CAUTĂ UN PLAN B
În preziua evenimentului, tot la Iaşi, s-a desfăşurat şi întâlnirea Consiliului Director APPR-ACCPT. Pe lângă prezentarea acţiunilor APPR din semestrul al doilea al anului 2018, s-a prezentat raportul grupurilor de lucru şi dialog APPR-Bruxelles (Comisia Europeană, Organizaţii profesionale etc), fiind consemnate şi noi propuneri profesionale ale fermierilor în contextul viitoarei PAC. „În condiţiile în care 22 ţări europene sunt pentru plafonare şi doar 5 state sunt împotriva plafonării, între acestea din urmă şi România, probabilitatea de a avea subvenţiile plafonate este mare. Trebuie să pregătim şi să acţionăm după un plan B, nu neapărat pentru fermele mari, ci pentru România. E important de ştiut care va fi baza estimată a salariului mediu din sectorul agricol”, spunea fermierul Arnaud Perrein, preşedintele APPR.
Lucian Buzdugan: “Faptul că au văzut că numai sămânţa hibridă oferă producţii chiar şi în ani dificili, că unii dăunători pot fi combătuţi numai pe o anumită cale, că folosirea îngrăşămintelor cu degajare lentă a azotului duce la o economie de costuri cu îngrăşămintele şi la nepoluarea pânzei freatice, că se impune utilizarea semănătorilor de precizie reprezintă premise ale unei mai bune cunoaşteri în domeniu şi ne oferă garanţia faptului că viitorul porumbului şi al nostru este pe mâini bune”.
Emil Teofil Bălteanu, preşedinte ACCPT – judeţul Iaşi: ”Am realizat această platformă pentru absolut toţi fermierii, indiferent de dimensiunea suprafeţelor exploatate. În cadrul ACCPT din judeţul Iaşi sunt membri fermierii care au înţeles că asocierea poate reprezenta chiar şansa de a exista în continuare. Ne-am bucurat de sprijinul prietenilor şi colegilor din Ialomiţa, care au impulsionat atât formarea asociaţiei noastre, cât şi organizarea acestui eveniment. Marele câştig al tuturor celor interesaţi de cultura de porumb a fost faptul că am putut vedea care sunt rezultatele practice, în condiţii necosmetizate şi, astfel, am căpătat informaţii corecte asupra a ceea ce înseamnă performanţa porumbului în zona noastră”.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 18/220 (ediţia 15-30 octombrie 2018)
