Pe 25 august 2017, cei prezenţi în câmpul experimental au urmărit evoluţia culturilor de porumb, de floarea-soarelui şi de soia, identificând repere importante ale unor tehnologii de cultivare performante şi aflând noutăţi despre cei mai valoroşi hibrizi şi soiuri Pioneer. ”Alături de cei peste 650 de fermieri din toate judeţele Moldovei, se află şi aproximativ o sută de fermieri din Transnistria (…).
Ne dorim ca toţi fermierii din România să aibă acces la tehnologia nouă din agricultură. Fie că este vorba de seminţe sau de produse de protecţia plantelor, fie că discutăm despre maşini şi utilaje agricole, fermierii români au dreptul să aibă acces la orice nouă descoperire ştiinţifică menită a ajuta la obţinerea unor producţii mai mari în România. Oaza verde de aici, din nord-estul României, cuprinde exemplul că se poate ca nimic să nu stea în calea accesului fermierului la noile şi modernele tehnologii din lumea întreagă. Vedem hibrizi de floarea-soarelui şi de porumb şi soiuri de soia pe care nu le veţi putea vedea în multe locuri în ţara noastră la acest nivel de producţie”, menţiona Maria Cîrjă, director de marketing DuPont Pioneer pentru România şi Republica Moldova.
Cultura porumbului a avut suprafaţa cea mai generoasă în platforma tehnologică, incluzând toată gama de hibrizi Pioneer existentă în România, cu diferite grupe de maturitate şi cu elemente de tehnologie care pot fi pliate pe specificul zonelor de cultură din care provin fermierii. ”Ce se întâmplă cu porumbul este încă dureros. Aceasta, deoarece în România există încă suprafeţe foarte mari cu sămânţă salvată, adică nu cu sămânţă hibridă, certificată. A continua să avem o producţie de 4-4,5 tone/ha în condiţiile deosebite de cultură din România nu numai că nu este ceva cu care să ne putem mândri, ci este de-a dreptul dureros din punctul meu de vedere. Mi-aş dori să văd că şi cei care au suprafeţe ceva mai mici de teren folosesc sămânţă certificată, fiindcă altfel sunt în pierdere şi muncesc degeaba”, atrăgea atenţia Maria Cîrjă.
Tehnologia de fermă în câmpul demonstrativ: adevăratul test al noutăţilor
Platforma de la Zăneşti a fost organizată pe 15 hectare, astfel încât fiecare cultură să beneficieze de o suprafaţă suficientă. La TCE 3 Brazi, culturile de primăvară ocupă aproximativ trei mii de hectare de teren, toate culturile fiind înfiinţate cu seminţe Pioneer. ”Încă din primăvară, de prin luna aprilie, am început să pregătim câmpurile pe care le-au văzut fermierii aici. Tehnologia pe care am aplicat-o este aceeaşi cu ceea ce facem şi în celelalte zone de cultivare din cadrul unităţii. Totul, după principiul că a administra îngrăşământ suplimentar sau a face mai multe lucrări în câmpurile demo înseamnă să îţi furi singur căciula. Pe de o parte, nu este onest să le prezentăm colegilor aspecte eronate, iar pe de altă parte, ca şi fermierii invitaţi, şi noi suntem interesaţi să aflăm soluţii tehnice şi tehnologice performante. {i-atunci, unde putem noi să aflăm noutăţile, dacă nu chiar din ceea ce realizăm împreună cu promotorii noutăţilor?! De aici ne inspirăm în alegerea hibrizilor, a soiurilor, a produselor de fertilizare ori a erbicidelor”, declara Vasile Iacob, directorul tehnic al SC TCE 3 Brazi.
De exemplu, la floarea-soarelui, specialiştii Pioneer au prezentat hibrizi noi precum P64LE25 şi P64LE99. La Zăneşti, în producţie sunt 450 hectare cu hibridul P64LE25 – semitimpuriu, cu rezistenţă la lupoaie, cu seminţe de mărime mijlocie, cu MMB-ul de 61-65 g, conţinutul de ulei fiind de aproximativ 45-46% -, iar producţia era estimată la peste 4 tone/ha. “Foarte bun este şi hibridul P64LE99, cu precizarea că densitatea trebuie să fie de maximum 55 de mii de boabe/ha. Chiar dacă unii colegi nu ar fi de acord, din experienţa mea, la o densitate mai mare, din cauza tendinţei plantei de a creşte înaltă, apare riscul doborârii plantei în caz de furtună. Am văzut fermieri care nu au respectat tehnologia, au administrat mai mult azot şi planta a crescut chiar foarte înaltă, producţia fiind pierdută chiar înainte de recoltare, din cauza unei furtuni. Pioneer va mai introduce şi un hibrid nou, deocamdată clasic, P64LE155, cu un potenţial foarte mare de producţie şi cu o talie mult mai mică, aşa după cum s-a putut vedea aici în avanpremieră”, explica Vasile Iacob.
Criterii esenţiale la alegerea geneticii
La soia, TCE 3 Brazi are în cultură mai multe soiuri, după principiul potrivit căruia nici un an nu seamănă cu altul. Compania cultivă soiul M10, un extratimpuriu cu rezultate foarte bune. Dar el din start oferă producţii ceva mai reduse, de 3-3,5 tone/ha. “Pioneer a adus şi un alt soi de soia, mai nou, T45. Eu l-am testat anul trecut, iar anul acesta am riscat şi l-am semănat pe 150 ha. Am riscat, în sensul că ajunge la maturitate destul de târziu, dar este deosebit de productiv şi nu este mai tardiv decât soiul B63. În zona Moldovei nu recomand a se semăna soiul B63, chiar dacă are un potenţial de producţie extraordinar, de peste 5 tone/ha. Însă, în zona noastră este posibil ca nici în luna noiembrie să nu ajungă la coacere şi nu este bine să riscăm atât de mult”, preciza Vasile Iacob.
Dintre cele trei mii de hectare cu culturi de primăvară, porumbul ocupă peste două mii de hectare, pe 80% din suprafaţă fiind utilizaţi hibrizi Pioneer AQUAmax. ”Am avut o experienţă nefericită anul trecut, când a fost o secetă excesivă. Atunci am luat hotărârea de a investi ceva mai mult în aceşti hibrizi, fiindcă diferenţa de investiţie se justifică. Anul tecut, la hibrizii AQUAmax am realizat peste 9200 kg boabe/ha, iar anul acesta preconizăm să avem o medie de peste 10 tone/ha, chiar şi 14 t/ha. La ora actuală, în condiţiile încălzirii globale, consider că inclusiv în zona aceasta centrală a Moldovei ajung la maturitate şi hibrizii din grupa 350-360 FAO, care dau producţii cu mult mai mari decât cei din grupa 300 FAO”, concluziona directorul tehnic al TCE 3 Brazi.
Un rând de boabe în plus înseamnă o tonă de porumb în plus
Ca specialist, dar şi din raţiuni sentimentale, Zăneşti-ul fiind locul unde a început activitatea sa agricolă, a fost prezent şi inginerul Lucian Buzdugan, preşedinte al Consiliului de Administraţie Agricost, Insula Mare a Brăilei.
Deoarece porumbul reprezintă cultura cu cea mai mare pondere între culturile de primăvară înfiinţate la TCE 3 Brazi, problematica acestei specii agricole a fost abordată cu precădere atât în câmp, cât şi în cadrul alocuţiunilor din cortul amenajat pentru participanţi, 95% dintre aceştia fiind fermieri. Din perspectiva specialiştilor cu rezultate de vârf în producţie, secretul secretelor pentru sporirea producţiilor de porumb este reprezentat de densitatea plantelor, de sămânţa corespunzătoare, de spaţiul de nutriţie a plantelor şi de umiditate. ”Orice efort ai face, dacă ai numai 55 de mii de plante/ha şi nu 75 de mii de plante, producţia este cu 45-50% mai mică. Hibridul trebuie să fie capabil să rămână verde până la final de august, să poată aduce apa din profunzime şi să aibă capacitatea de sinteză a materiei organice cu o cantitate mai mică de apă. Tot hibridul trebuie să asigure un număr corespunzător de rânduri de boabe pe ştiulete. Matematic, un singur rând în plus, cu 35 de boabe/rând, înseamnă o tonă/ha în plus. Cum întotdeauna vom avea două rânduri în plus, din start vom căpăta mai mult cu 2 tone/ha. {i-atunci, apropos de numărul de rânduri, dacă sunt numai 14-16 în loc de 22 rânduri/ha, socotiţi singuri care este diferenţa şi de ce trebuie să fim preocupaţi de a aduce hibrizi care au capacităţile suplimentare despre care am vorbit”, sublinia inginerul Lucian Buzdugan.
La finalul evenimentului, în mod oficial, reprezentanţii DuPont Pioneer, prin vocea directorului pentru zona Moldovei, inginerul Ionuţ Neştian, au punctat faptul că dintre toate prezentările realizate în zonă, judeţul Neamţ este cel în care se realizează cea mai mare audienţă, măsurată prin numărul fermierilor şi prin interesul acestora manifestat în cadrul discuţiilor. Totodată, au fost recunoscute public meritul specialiştilor din cadrul TCE 3 Brazi în realizarea unor culturi de înaltă valoare ştiinţifică şi deschiderea faţă de noile tehnologii, faţă de parteneri, dar şi faţă de semenii cărora le deschide porţile fermei fără nici o ezitare, manifestate de către managerul SC TCE 3 Brazi Neamţ, Mihai Tărâţă.
GAMA OPTIMUM AQUAMAX – CINCI ANI DE LA LANSARE
De câţiva ani, în plan mondial şi mai ales în Europa de Est, cercetarea a fost orientată spre crearea de hibrizi de porumb cu toleranţă semnificativ îmbunătăţită la secetă, arşiţă şi la aportul hidric limitat, factori care au impact asupra producţiei în mai multe regiuni, nu numai ale României. În urmă cu cinci ani, erau prezentaţi primii hibrizi Pioneer cu astfel de virtuţi, fiind vorba despre gama AQUAmax, iar de atunci, în fiecare an, sunt prezentaţi 2-3 noi hibrizi de porumb din toate grupele de maturitate, cu toleranţă îmbunătăţită la secetă şi la stresul termic. În cei cinci ani de existenţă, hibrizii de porumb Pioneer Optimum AQUAmax au devenit foarte populari, testarea ştiinţifică a acestora realizându-se pe baza anumitor performanţe în producţie timp de cel puţin doi ani consecutiv, respectiv 5% avantaj în producţie faţă de cei mai buni hibrizi, în condiţii de secetă excesivă, şi 3% avantaj în producţie faţă de cei mai buni hibrizi în condiţii normale.
OPTIMIZAREA SPAŢIULUI DE NUTRIŢIE LA PORUMB
Lucian Buzdugan susţine că trebuie căutate soluţiile pentru ca spaţiul de nutriţie la porumb să se apropie de forma unui pătrat. Pentru 75 de mii de plante/ha, una este să fie o distanţă între rânduri de 70 cm, iar între plante de aproximativ 16-17 cm, iar alta este o reducere a distanţei dintre rânduri la 50 cm şi, la aceeaşi densitate, o creştere a distanţei dintre plante la 27 cm. În fapt, prin această creştere a distanţei dintre plante şi reducere a distanţei dintre rânduri va reveni o suprafaţă de 10 cm în plus pentru fiecare plantă, care va permite utilizarea mai bună a spaţiului de nutriţie şi, mai important, a apei. Se consideră că, în prezent, cu forma dreptunghiulară a spaţiului de nutriţie (70 cm între rânduri şi 17 cm între plante), rămân suprafeţe de teren insuficient explorate de rădăcini şi, practic, resursa de apă necesară plantelor nu este folosită suficient de bine.
Maria Cîrjă: “Ca să se poată vorbi despre o anumită eficienţă a muncii, în condiţiile preţurilor din aceste timpuri, trebuie o producţie cuprinsă între 6,5 şi 7 tone de porumb/ha. Or, creşterea producţiei vine, în primul rând, de la calitatea seminţei”.
Lucian Buzdugan: “Zăneşti-ul a devenit un centru de atracţie agricolă. Aici se aplică tehnologii de cel mai înalt nivel. Este o adevărată oază a performanţei agricole în centrul Moldovei. Dar performanţele se bazează pe tehnologii de ultimă oră, pe hibrizi de înaltă productivitate şi rezistenţi la secetă, pe tehnică agricolă performantă şi de mare capacitate – toate fiind îmbinate într-un mod fericit”.
Vasile Iacob: “O observaţie tehnică general valabilă în legătură cu soia este aceea că noi o semănăm cu rezultate foarte bune la o distanţă de 45 cm, cu semănători de mare precizie, bob cu bob şi nu cu semănători de păioase. Mare atenţie. De asemenea, este indicată erbicidarea pre şi postemergentă, dar este esenţial să fie erbicidată şi imediat după semănat”.
Articol publicat in revista Ferma nr. 16 (199) (15-30 septembrie)
