Fermierul și-a argumentat punctul de vedere: „Textul OUG 45/2015 prevede că persoanele juridice care au declarat culturi calamitate și au solicitat despăgubiri nu trebuie să se înregistreze în actele de contabilitate cu profit! În caz contrar, nu au dreptul legal să primească despăgubiri! În timpul controalelor, dacă vor fi găsiți… profitabili și au și primit ajutor compensatoriu pentru culturile calamitate, fermierilor în cauză li se vor lua banii înapoi și vor plăti și dobânda la momentul zilei.
Dar sunt multe persoane juridice care derulează proiecte pe fondurile europene pe diferite măsuri. Ele au semnat angajamente pe cinci ani că respectă planul de afaceri și că vor fi pe profit. Dar au depus și documentațiile pentru a fi despăgubite de stat prin OUG 45/2015! Și atunci cum procedează fermierii? Sunt obligați să recurgă la tot felul de soluții, uneori la limita legii, astfel încât să împace și capra, și varza. Cu alte cuvinte, și cei care vin în control de la Finanțe trebuie să-i găsească în regulă, să justifice pierderea de recoltă din cauza secetei și să primească despăgubirea, dar și cei care controlează derularea proiectelor cu fonduri europene trebuie să constate profitabilitatea firmei!”, ne-a explicat Romeu Burciu.
Calamitatea, banca și APIA
Potrivit fermierului gălățean, mai apare o problemă: „În condițiile în care eu trec cultura pe pierdere, în secunda doi nu mai pot beneficia de credite bancare. Dacă pe cele trei hectare de fasole culeg, să zicem, 800 kg de boabe, în contabilitate trebuie să trec mai mult decât am cheltuit, că să iasă cultura pe plus, așa cum rezultă din fișa tehnologică. Dacă la trei hectare de fasole voi avea o pierdere de 72 de milioane de lei vechi, banca îmi aruncă dosarul în cap și mă dă pe ușă afară”, susține Romeu Burciu.
Aceeași contradicție poate apărea și în cazul pierderilor de cultură la speciile agricole care beneficiază de plăți cuplate. „Dacă nu faci 1900 kg/ha, nu primești subvenția cuplată. Ce fac dacă obțin mai puțin din cauza calamităților?”, se întreabă agricultorul.
Romeu Burciu este nemulțumit și de faptul că fermierii aflați în eșantionul de control al APIA nu beneficiază de „prezumția de nevinovăție” ca să-și poată primi banii la timp. „Potrivit legii, anual, cinci la sută dintre fermieri sunt controlați de APIA, lor li se dau deoparte dosarele pentru avansul din subvenții. Adică sunt întârziați la plată și nu beneficiază de bani atunci când au cea mai mare nevoie! Nu știu de ce se aplică această procedură restrictivă și discriminatorie! Din punctul meu de vedere, dar și al multor fermieri, suntem considerați infractori. De ce nu beneficiem de prezumția de nevinovăție? S-au constatat așa mari nereguli încât cei controlați de APIA reprezintă un pericol atât de mare ca să li se întârzie avansurile la subvenții? Bunăoară, în luna octombrie eu am fost nevoit să mă împrumut la bănci, să achit dobânzi de 10 mii de lei pentru faptul că nu am beneficiat de avansul în cuantum de 50-60 mii de lei, cât mi se cuvenea din cei 130 mii de lei. Trebuia ca APIA să ne dea avansurile și dacă se constata în timpul controlului că suntem incorecți, abia atunci să ni se oprească banii și să fim penalizați!”, a opinat cultivatorul.
Fermierul a mai ridicat o problemă legată de controalele APIA. „Eu anul trecut am fost controlat de APIA și nu s-a găsit nimic, nici o neregulă. Acum am căzut iar la control. Vreau să mi se explice cum este posibil ca doi ani la rând să fiu controlat, iar alții nu? Eu nu mai înțeleg nimic!”, a conchis destul de revoltat fermierul gălățean.
ÎNVERZIREA „ÎNVERZEȘTE” FERMIERII LA FAȚĂ!
Inginerul Adrian Mocanu, președintele Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova, are unele temeri în legătură cu aplicarea pachetului de înverzire! “În luna octombrie am pus rapiță. Am arat, am discuit de două-trei ori după floare și după porumb, am intrat cu combinatorul, apoi am realizat însămânțatul și fertilizatul. Deci am costuri de mai bine de 2 milioane de lei vechi; așadar, cei 50 de euro/ha pe care mi-i dă pentru înverzire s-au dus de mult. Iar dacă va fi o iarnă blândă, rapița se va face mare și va consuma toată apa din sol, așadar în primăvară va fi greu de distrus cultura… Prin urmare, dacă vom semăna porumb peste cultura de rapiță și în loc de 7-8 tone/ha, cât facem de obicei, ne trezim cu producții de 5 tone, atunci ce-am făcut?”, se întreabă nedumerit fermierul.
Artimetica zonelor de interes ecologic
Începând cu acest an, producătorii agricoli ale căror exploatații sunt mai mari de 15 ha trebuie să includă pe minimum 5% din terenul arabil declarat una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. “Potrivit legislației, dacă lucrez 1000 ha trebuie să pun 50 ha în zonă de interes ecologic. Am semănat rapiță, care se consideră 0,3 dintr-un hectar cultivat convențional. 50 ha ori 0,3 înseamnă 150 ha, deci aproape o treime din suprafața destinată culturilor de primăvară este pusă cu covor vegetal”, a calculat fermierul. Adrian Mocanu crede că acest covor verde va “jena” viitoarea cultură de primăvară. “Vom vedea anul acesta, dacă ajung la concluzia că va trage în jos producția de porumb, renunț și nu mai fac zonă de interes ecologic! Vă dați seama ce înseamnă să pierd numai o tonă de porumb la hectar!? Sunt 5 milioane de lei vechi, aproape 100 de euro!”, a susținut cultivatorul prahovean.
Acesta consideră că este mult mai bine să lase terenul ca ogor de toamnă: “Una e să stea terenul «la negru», din toamnă și până în primăvară, să se încălzească, să asimileze azotul, și alta este să stea terenul cu cultură pe el, să consume și azotul, și apa, iar solul să rămână rece! Mai bine nu mai pun și poate fac o tonă în plus de porumb. Sunt probleme cu înverzirea asta, nu știm încotro s-o luăm”, a conchis președintele Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova.