Principiul subvenţiilor în agricultură e simplu: dai azi producătorilor agricoli câte un leu de la bugetul la care contribuim cu toţii, pentru ca aceştia să poată produce mâncare ieftină, pentru care o să plătim, în viitor, mai puţin decât ne-ar fi costat fără leul ăla dat fermierilor. Părerea asta a lui Valeriu Tabără, ca ministru al Agriculturii, cum spune el, e corectă.
Treaba, lui, ca ministru, ar fi fost, însă, să-i convingă şi pe colegul lui de la Finanţe şi pe şeful lui de la Guvern şi pe cine o mai fi ştiut el că împarte banii, să le dea agricultorilor fix atât cât le-a promis de la începutul anului, adică aproape 74 de euro pe hectar, nu să vină la sfârşitul anului să se plângă că n-are de unde să dea mai mult de jumătate din banii promişi, că Ialomiţianu şi Boc nu vor să dea mai mult.
Vorba unui cititor de-al nostru, care comenta pe agroinfo.ro: „Bine că bani pentru patinoare sunt. Vom mânca îngheţată în loc de pâine”.
Subvenţiile nu sunt menite să îmbogăţească producătorii agricoli, ne spunea, recent, un fermier, ci compensează pierderile de producţie care apar în bugetul fiecăruia, ca să poată susţine preţurile produselor agricole, atunci când toate costurile cresc.
E adevărat că anul acesta au fost producţii mari, însă preţul de vânzare a cerealelor a scăzut cu 30-40% faţă de anul trecut, în timp ce motorina, îngrăşămintele, seminţele s-au scumpit cu aproape 20%, spun producătorii agricoli, iar din cauza secetei, anul agricol următor a început cu stângul.
Cioloş ştie şi el foarte bine că agricultura nu se poate face fără bani. De-aia şi spune în gura mare când vine prin România că “nici o ţară cu agricultură importantă nu şi-a câştigat locul pe piaţă doar datorită ploilor şi soarelui”, ba din contră, natura e imprevizibilă, aşa că politicile bugetare ar trebui să fie exact opusul.
La noi, însă, cine să-l asculte? După ce şi Tabără şi Boc le-au promis tot anul aproape 74 de euro pe hectar fermierilor, care şi-au făcut planuri şi datorii între timp, în ultimul moment loveşte criza, bugetul trebuie „abordat prudent” şi şeful Guvernului anunţă ca pe un fapt important şi o mare realizare: că fermierii nu vor primi anul viitor mai puţini bani decât au primit în 2011.
La final, aşa, şoptit, ca şi scrisul mărunt de tot de la reclamele care încearcă să te păcălească, recunoaşte că în banii ăştia, tot atâţia ca în 2011, intră şi sprijinul din fondurile europene. Sau, mai direct, cum spune preşedintele LAPAR, Nicolae Sitaru, care zice, totuşi, că el, personal, „nu-l bănuieşte pe domnul ministru (Valeriu Tabără – n.red.) că nu a făcut tot ce depindea de el”: „Ministrul Finanţelor încearcă să ne prostească. Spune că ne dă bani la nivelul anului trecut.
Păi dacă se întâmpla aşa, tot era mai bine, că primeam 50 de euro. Practic criză este şi în Uniunea Europeană, dar SAPS-ul e cel promis. Aşa şi autorităţile de la Bruxelles puteau spune că ne acordă jumătate din bani”.
Băsescu pare cel mai perfid jucător: laudă peste tot recoltele şi eforturile producătorilor agricoli, contribuţia lor salvatoare la economia ţării, le promite că îi înţelege şi că o să îi ajute el acolo unde nu îi ajută nimeni, dar când vine vorba de dat bani, îi faultează brutal: da, agricultura a produs mult, dar e slab fiscalizată (ceea ce e adevărat, într-un fel, dar tot treaba statului ar fi să rezolve problema asta) şi n-a dat chiar aşa mulţi bani la buget.
Cu alte cuvinte, nu mai veniţi să cereţi bani de la stat, că şi-aşa voi aţi păstrat grosul şi v-aţi umflat buzunarele din producţiile record de anul ăsta.
Banii pentru 2011, pe care agricultorii îi vor primi la anul, sunt hotărâţi: 37,22 de euro pe hectar din partea statului, care vor fi plătiţi din bugetul pe 2012, aprobat deja de Guvern. Nici cei mai idealişti sau mai bătăioşi nu cred că suma mai poate creşte după discutarea bugetului în Parlament.
Poate pentru anul viitor, că-i electoral, agricultorii vor primi mai mulţi bani. E drept că bugetul pentru subvenţii va fi mai mic decât cel de anul acesta, dar şi cei care rezistă până atunci s-ar putea să rămână mai puţini…
