BOTOȘANI
„Seceta nenorocită dijmuiește serios din recoltă”
„E mare jale cu seceta, pentru că s-a instalat exact când plantele aveau mare nevoie de apă. Sunt fermieri care au compromise culturile înființate în primăvară în proporție de sută la sută. În multe locuri din județ, porumbul nici măcar nu a polenizat, floarea-soarelui e la fel, nenorocită, pe arealuri destul de mari. În general, apreciem gradul de afectare ca fiind de minim 30 la sută din culturi”, ne-a declarat inginerul Doru Andrici, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Botoșani.
Fermierul moldovean a susținut că precipitațiile căzute neuniform la începutul lunii august, între 0 și 30 l/mp, ajută într-o oarecare măsură la pregătirea terenurilor pentru însămânțările de toamnă. El speră, ca toți fermierii botoșăneni, să nu înregistreze pierderi atât de mari la porumb, la soia și la floare.
Rapița, întâia urgență!
„La ora actuală, solul se prelucrează chiar mai bine ca anul trecut, dacă aveam o ploaie acuma două săptămâni, măcar un 20 de litri/mp, nu ar fi fost nici un fel de problemă. Vrem să punem în jur de 130 ha de rapiță, 180 ha de grâu și orz pe 40 ha, acum, în toamnă”, a precizat cultivatorul ce exploatează o suprafață arabilă de 700 ha în zona Brăiești, în nordul Câmpiei Moldovei. „Noi nu am avut orz în cultură, că nu am avut desfacere. Vom însămânța câteva zeci de hectare acum în toamnă pentru că așa am convenit cu Suinprod Roman – noul nostru partener de agrobusiness, cu care sperăm să dezvoltăm o colaborare de lungă durată. Lui i-am dat grâul la un preț bun!”, a rostit apreciativ Doru Andrici.
Soia e calamitată în mare proporție
În primăvară a semănat porumb pe 260 ha, soia pe 50 ha, iar diferența de circa 100 ha de teren a fost cultivată cu floarea-soarelui. „Porumbul în prima fază era extraordinar de bun, dar am avut trei săptămâni de caniculă și s-a oprit un pic din dezvoltarea vegetativă. Cu ploaia asta căzută așteptăm să se mai dea drumul la pornirea procesului de coacere. Plantele sunt afectare, dar la ora aceasta încă nu putem ști în ce măsură. Soia este cea mai calamitată cultură, a avortat o mulțime de flori, era foarte bine dezvoltată; îi trebuia apă foarte multă. În luna iulie nu a căzut nici un strop de precipitații la noi și a fost și canicula aia nebună”, a susținut liderul ACCPT Botoșani.
Încheiem un an ceva mai prost decât 2015
Fermierul consideră că sezonul agricol se încheie un pic mai prost ca anul trecut, deoarece nu a plouat în iulie, din această pricină și recoltele vor fi ceva mai mici. În privința prășitoarelor de primăvară nu a încheiat contracte pentru viitoarea recoltă, căci floarea-soarelui, soia și porumbul merg la vânzare întotdeauna; paradoxul este că aceste culturi au căutare pe piață, dar nu au preț!
Doru Andrici s-a dotat din timp cu tehnică agricolă (din gama de tractoare și combine Fendt) fără a recurge la proiecte europene, pentru că, susține agronomul, “e prea mult birocrație în țară, controale la virgulă, șicane… Așa că ne-am strâns din toate încheieturile și am făcut linii de creditare, leasinguri și dormim mai liniștiți cu capul pe pernă!”
BRĂILA
Robinetul irigațiilor s-a deschis la maximum
În ciuda lipsei de precipitații din ultimele săptămâni, fermierii au șansa obținerii unor recolte bune, întrucât au contractat la irigat cu ANIF o suprafață cu 120 mii de hectare, cu 10.000 ha mai mult decât anul anterior. La începutul lunii august erau udate aproximativ 40.000 ha cultivate cu: porumb (20.000 ha), soia (8.000 ha), orez (7.000 ha), legume (700 ha) și plante furajere (4.000 ha).
Loturile de hibridare sunt la a cincea udare
„Irigăm zi și noapte cu toată capacitatea: două rampe Valey, șapte tunuri și opt aripi de udare, toate concentrate pe culturile de soia și pe porumbul de hibridare, ajuns la a cincea apă; în total, aproape 500 ha. Sigur, cresc ceva și cheltuielile, dar și producțiile”, ne-a declarat inginerul Iosif }icra, de la societatea brăileană Agroleg Silistraru.
Pentru porumbul de consum nu mai există echipamentele de udare, dar este și târziu, a explicat fermierul, pentru că s-au format știuleții. În lan, sunt cultivați hibrizi din gama Optimum AQUAmax de la Pioneer care gestionează bine riscurile de mediu. Ploile anterioare au asigurat o producție de circa 10 t/ha. Floarea-soarelui (peste 200 ha) o pregătește de recoltare după 25 august. Producția estimată este undeva la 3,5 tone/ha. Au fost încheiate contracte la 360 dolari tona. Soia, unde estimează o recoltă ca și anul trecut, de 4 t/ha, va fi valorificată la prețul prestabilit de 1,55 lei/kg.
La rapiță, poker cu trei optari
În paralel, după ploaia de circa 20 l/mp, la Agroleg Silistraru se mărunțește arătura pentru rapiță. Vor fi semănate 250 ha, mai mult decât anul trecut. „E cultura care ne aranjează în condițiile în care iese bine din iarnă. Până atunci trebuie respectat principiul agronomic al celor trei de optari: 8 frunze mari, 8 mm la colet și rădăcina de 8 cm în sol; numai atunci va fi o plantă care să reziste peste iarnă. Sperăm să intrăm cu semănătorile începând cu 22 august, ca cel târziu în 10-15 septembrie să finalizăm lucrarea”, a dezvăluit cultivatorul. Și a continuat: „Anul acesta s-ar părea să fie bun, cu toate avantajele și dezavanajele; am avut exces de precipitații în primăvară, acum avem deficit! Important este să pregătim cât mai profesionist culturile anului 2017”.
În fermă, va înființa circa 300 ha cu păioase mai mult pentru culturile premergătoare pentru rapiță! „Orzul nu are preț, noi am făcut 5,5 t/ha, nu e o producție mare. La grâu am obținut aproape de 7 t/ha, am valorificat cu 58 de bani kilogramul, preț de râsul lumii! Noroc de producția mare, altminteri cultura de grâu aducea pierderi”, a conchis Iosif țicra.
Secetă mare și în județele din sud
Întârzierea subvențiilor îi apasă pe cei mai mulți dintre producătorii agricoli tot așa cum se înconvoaie plantele sub stresul termohidric. Unii sunt foarte îngrijorați și nici măcar nu se mai gândesc la profit, ci cum să-și salveze ce se mai poate din culturi.
În sudul țării, lipsa precipitațiilor și valul de căldură excesivă din ultima perioadă afectează culturile de floarea-soarelui, porumb și soia. Porumbul rămâne cultura cea mai expusă, mai cu seamă acolo unde din cauza temperaturilor ridicate nu s-au produs procesele de polenizare și de fructificare. Aici sunt înregistrate pierderi și de sută la sută. Producțiile vor fi cu mult diminuate în județe precum: Călărași, Ialomița, Constanța, Giurgiu, Olt, Teleorman, după aprecierea liderilor unor structurii ale fermierilor.
Recoltarea florii-soarelui se face mai devrme
În județul Ialomița, cultura de floarea-soarelui pornise bine în vegetație, dar temperaturile ridicate din ultima perioadă au făcut ca producțiile să fie mult mai mici față de estimări. Fermierii ialomițeni sunt pregătiți de recoltarea florii-soarelui undeva la sfârșitul lunii august, ceva mai devreme decât în mod obișnuit. Vremea caniculară va grăbi coacerea lanurilor și atunci combinele vor intra în lucru.
Polenizare defectuoasă a plantelor agricole
Și în Dobrogea, fermierii sunt îngrijorați de faptul că vor obține recolte mici de floarea-soarelui, o cultură în care își puseseră mari speranțe. Din cauza caniculei și a lipsei familiilor de albine nu s-a putut face o polenizare eficientă a culturii. Capitulele de floarea-soarelui sunt pline de semințe seci, ceea ce va conduce la o diminuare semnificativă a producției de oleaginoase. Unii cultivatori se așteaptă la recolte mai mici cu până la 30 de procente.
ÎN LOTURILE DE HIBRIDARE SE RECURGE LA STIMULAREA POLENIZĂRII
În ferma Vălenii Doamnei de la Girov, județul Neamț, a lui Vasile Pop-Silaghi, s-a procedat la polenizarea… “artificială”, întrucât în condițiile de stres (termic, hidric, chimic etc.) au apărut dificultăți în polenizarea plantelor. “Specialiștii știu că temperaturile ridicate peste 28-30 grade C reduc viabilitatea și mobilitatea polenului. Pentru a fi ajutat să ajungă pe mătase, am intervenit printr-o metodă de stimulare a polenizării naturale. Astfel, am folosit câteva atomizatoare și operatori care au trecut printre rândurile de tată cu suflanta îndreptată de jos în sus pentru degajarea polenului și împrăștierea lui peste mătasea celor 4-6 rânduri de mame vecine”, ne-a declarat reputatul specialist. Vasile Pop-Silaghi a explicat de ce a trebuit să ia o asemenea măsură: “Pentru că la acest lot de hibridare cu trei trei tați semănați eșalonat, din cauza temperaturilor ridicate, s-a pierdut o bună parte din polen. În aceste condiții, puținul polen fertil rămas trebuia mobilizat și împrăștiat pe toată masa de stigmate din lan. Sper să am noroc”.
LA MADR, SE LUCREAZĂ POMPIERISTIC: ÎNTÂI PÂRJOLUL, APOI APA!
Din raportările primite la Ministerul Agriculturii, rezultă că 136.000 de hectare sunt afectate de secetă în proporție 30-70%, dar se așteaptă la o creștere semnificativă, întrucât situația nu este finalizată.
Premierul Dacian Cioloș a inițiat o schemă de minimis prin care se vor acorda ajutoare pentru subvenționarea irigațiilor în valoare de 32 milioane lei. “Destul de târziu! Constatăm că se lucrează pompieristic! Trebuia să vină pârjolul mai întâi ca să se asigure apa de stins!”, au apreciat unii fermieri mai sceptici.
Articol publicat in revista Ferma nr.14(175) 15 – 31 august 2016