Păşunatul la o fază avansată de dezvoltare a speciilor de graminee din compoziţia floristică a pajiştilor influenţează negativ valoarea furajeră a pajiştilor prin scăderea puternică a indicilor de calitate a ierbii (o scădere de 2-3 ori a conţinutului de proteină brută şi a digestibilităţii şi o creştere de 40-60% a conţinutului de celuloză).
În decursul unei perioade de vegetaţie, de la faza de 10-12 cm înălţime a plantelor şi până la înflorirea deplină, la modul general, toate plantele de pajişti prezintă trei faze de creştere:
• lentă, cu o dezvoltare slabă a plantelor şi o proporţie scăzută de frunze;
• foarte rapidă, cu o dezvoltare puternică a plantelor (număr mare de frunze, lăstari) şi o creştere exponenţială a producţiei de masă-verde;
• scăzută, în perioada de înflorire, în care planta mobilizează resursele sale pentru refacerea rezervelor de substanţe nutritive necesare înfloritului şi formării seminţelor (vezi figură).
În perioada de reluare a vegetaţiei primăvara, cât şi de refacere a vegetaţiei după cosire sau păşunat, producţia de masă verde a pajiştilor se corelează cu nivelul de creştere a plantelor:
• în primele 6-9 zile de la reluarea vegetaţiei, producţia de masă verde este de cca 0,5 t/ha datorită creşterii lente a plantelor;
• după 12-14 zile se realizează o creştere rapidă a plantelor, iar producţia de masă verde creşte de aproape opt ori (4 t/ha);
• după aproape 3 săptămâni de la reluarea vegetaţiei (21-24 zile), producţia de masă verde ajunge la cca 6 t/ha (o creştere de 12 ori faţă de prima fază);
• după aproape 4 săptămâni (30 de zile), când speciile din vegetaţia pajiştilor au înălţimea de 18-22 cm şi sunt în faza de început de înspicare – butonizare, iar altele la începutul fazei de înflorire, producţia de masă verde este de cca 7 t/ha (o creştere de 14 ori faţă de prima fază).
Un element important de care trebuie să ţină seama crescătorul de animale atunci când stabileşte încărcătura de animale (numărul de unităţi vită mare pentru un hectar de pajişte) este viteza de creştere – formare a ierbii, respectiv cantitatea de masă verde (substanţă uscată) ce se realizează zilnic şi care se raportează la un hectar de pajişte. Astfel, în prima parte de reluare a vegetaţiei, în primăvară sau după cosire-păşunat, creşterea mai lentă a plantelor asigură o cantitate de 50-100 kg masă verde/ha/zi. În perioada de creştere mai puternică a plantelor, în intervalul de 7-14 zile de la reluarea vegetaţiei, cantitatea de masă verde realizată este de 300-400 kg/ha/zi, iar în ultima perioadă de creştere (mai lentă), producţia zilnică de masă verde este de 150-200 kg/ha/zi.
Viteza zilnică de creştere a plantelor de pajişti este condiţionată de o multitudine de factori naturali şi tehnologici: gradul de umiditate, seceta, temperatura, gradul de fertilitate a solului, lucrările de ameliorare aplicate etc.
Cantitatea de masă verde disponibilă pentru animale în timpul păşunatului este în funcţie de înălţimea şi densitatea plantelor din pajişte. În urma studiilor efectuate s-a estimat că pentru fiecare centimetru de creştere în înălţime a plantelor se realizează o producţie de cca 0,5 t/ha/cm de masă verde (sau 100 kg s.u./cm/ha). Astfel, la o înălţime medie de 15 cm a plantelor, producţia de masă verde este de cca 7,5 t/ha (1,5 t/ha substanţă uscată).

VALOAREA NUTRITIVĂ A GRAMINEELOR DE PAJI{TI LA DIFERITE FAZE DE DEZVOLTARE (%)

Fazele de creştere a plantelor de pajişte şi producţia de masă verde a pajiştilor

Articol publicat in revista Ferma nr. 6 (189) din 1-15 aprilie 2017