un reportaj de
GHEORGHE GHIŞE

Pe cele 120 de hectare ale societăţii Wine Princess de la Miniş, jud. Arad, se cultivă 20 de soiuri, atât de mare producţie, cât şi tradiţional româneşti. Specifice zonei sunt cele roşii (pe 80% din suprafaţă), Feteasca Neagră şi Cadarca, dar şi Pinot Noir, Merlot, Cabernet Sauvignon sau Cabernet Franc, care dau vinuri cu o personalitate puternică, catifelate, fine şi fructuoase. Vinurile albe sunt bine reprezentate de soiurile Mustoasă de Măderat, Fetească Regală, Tămâioasă Românească, Riesling de Rhin, Traminer, Furmint, Pinot Gris, Chardonnay şi Sauvignon Blanc.

Primul pas: întinerirea viei

Balla Géza, administratorul şi oenologul societăţii Wine Princess, fondată în 1999, a început „reconstrucţia” podgoriei în 2008, cu primele replantări şi apoi în fiecare an au reînnoit câte 10 ha.
Toată producţia de struguri este vinificată în crama proprie, vinul fiind învechit în budane de stejar şi barrique-uri pentru vinuri roşii, iar cele albe şi rosé sunt vinificate în tancuri din oţel inoxidabil, cu temperatură controlată. „Pentru că produsul nostru finit este vinul şi trăim din vin, cu cât avem mai multă diversitate, cu atât vindem mai mult. Cel mai bine trece Feteasca Neagră, Cadarca şi Sauvignon Blanc”, ne-a declarat Victor Stroia (foto), inginer horticol cu o vechime de 11 ani în cadrul societăţii.

Ploile spală solul

Referitor la efectul schimbărilor climatice, Victor Stroia a remarcat că anul acesta a fost o „iarnă fără iarnă”, urmată de o primăvară secetoasă: „De când lucrez eu (35 de ani), nu am avut lunile aprilie şi mai fără ploaie (mai puţin de 7 l/mp în două luni). Apoi au fost prea abundente. Noroc că avem dotarea necesară şi cu cele cinci tractoare puternice putem să stropim viile în două zile”.
Seceta excesivă urmată de ploi a devenit o regulă. „Într-o zi a plouat 67 l/mp. Ploile spală tot şi se duce şi acel puţin pământ care îl avem. Acum înierbăm între rânduri”, arată Victor Stroia.

Sunt multe parcele cu un strat subţire de sol. Pentru fertilizarea la sol se administrează, din 2 în 2 ani, câte 300 kg îngrăşăminte complexe, în ianuarie-februarie, şi anual un fertilizant foliar (Wuxal). E foarte important ca frunzele să fie sănătoase. Acestea sunt adevărate fotocelule care produc continuu.

Cum ţin sub control bolile?

Au fost mai puţine probleme cu dăunătorii, dar presiunea bolilor e mare. La soiurile tardive s-au făcut tratamente pentru făinare până târziu. „Folosim produsele Syngenta. Folosim Ridomil. De doi ani utilizăm Dynali – un produs sistemic împotriva făinării şi a putregaiului alb negru, alături de Thiovit Jet şi Topas. Pentru mană am obţinut rezultate foarte bune cu Ridomil Gold, Pergado F şi Universalis. Iar împortiva putregaiurilor – Switch”, a detaliat Victor Stroia.

Recoltat mecanic vs. manual

Recoltarea se face cu o combină Pellenc tractată, iar în parcelele terasate şi acolo unde recoltarea nu poate fi făcută mecanizat, se face manual. Recoltarea mecanizată are avantajele ei, în primul rând e mai rapidă. Dar şi recoltarea manuală are unele dezavantaje. „Spre exemplu, la Cadarcă, soi supraproductiv, deşi încercăm să facem normarea la tăiere, planta e fiinţă vie şi dă câte 2 lăstari la un mugure şi fiecare face câte un ciorchine. Practic, noi trebuie să îi facem ceea ce ne cere. Prin recoltare manuală se poate face un vin rose din ciorchinii mai slabi, iar din cei mari şi frumoşi se poate face vinul adevărat. Dar cu combina trebuie cules totul în acelaşi timp”, ne-a spus Victor Stroia. Anul acesta au fost producţii „bunişoare”.

Export în Ungaria

Producţia anuală a Cramei Balla Géza este de peste 600 mii de litri de vin, din care 500 mii îmbuteliat şi restul vin de masă. Aproape jumătate din producţia îmbuteliată este exportată, în principal în Ungaria.
În perioada pandemiei, la fel ca la majoritatea cramelor, şi la Miniş au scăzut foarte mult vânzările directe de vin. „Din păcate, la noi consumul se face la mari evenimente, nunţi, botezuri, festivaluri etc. Sunt puţine familii care cumpără aproape zilnic o sticlă de vin ca să o pună seara pe masă. În străinătate, spre exemplu în Franţa, consumul familial susţine acest sector. În Franţa, la restaurant şi acasă, prima dată se pune pe masă sticla de vin şi paharele, apoi farfuriile…”, remarcă Victor Stroia.
Click AICI şi urmăreşte discuţia video cu inginerul horticol al societăţii Wine Princess!

Încercăm să ne adaptăm şi la această climă vitregă, iar dacă ai dotare şi foloseşti substanţe bune, ajungi şi la recoltă – VICTOR STROIA, inginer , horticol Wine Princess

MUSTOASA DE MĂDĂRAT
Mustoasa de Mădărat se vinde foarte bine şi sub forma unui vin spumant de o calitate deosebită, „băubil” şi fără aciditatea caracteristică şampaniei.
Există planuri pentru plantarea a încă 4 ha de Mustoasă de Mădărat şi probabil va urma achiziţionarea unei linii pentru îmbutelierea vinului spumant.