Cum calculăm cât CARBON produce o vacă? Politicile de mediu ale Uniunii Europene vor schimba, mai devreme sau mai târziu, modul în care producem mâncarea, dar și modul în care ne raportăm la pământ, apă și habitatele naturale.
Am avut recent o discuție Ștefan Totir, MRCVS-BCVA, Director clinic al grupului Bodrwnsiwn Vets Group Ltd din Marea Britanie, care mi-a transmis un punct de vedere interesant și argumentat legat de fermele zootehnice și reducerea emisiilor de carbon și de metan în atmosferă. Redau răspunsurile în continuare.
SUNTEM SAU NU DE ACORD, AGRICULTURA ARE EMISIILE EI!
Fie că suntem sau nu de acord cu aceste politici de mediu trebuie să înțelegem că agricultura și zootehnia, au și ele emisiile lor.
”Sunt suficiente studii făcute care să arate cât carbon sau metan sunt emise în atmosferă pentru a produce 1 litru de lapte sau un kg de carne de vită. Ceea ce studiile uită să menționeze este cantitatea de carbon care este absorbită de terenurile arabile, pășuni, gardurile vii etc., toate aceste suprafețe care sunt incluse într-o fermă. – ȘTEFAN TOTIR
Să nu înțelegem greșit, NU sunt de acord cu opinia generală că agricultura și zootehnia sunt principalele vinovate pentru schimbările climatice sau încălzirea globală. Ceea ce pot spune cu siguranță este că, la momentul actual, tot ceea ce înseamnă emisii create de producția de hrană pot fi reduse fără a scădea productivitatea fermelor și fără a renunța sau a reduce suprafețele agricole.
Nu va mânca nimeni făină de greieri în viitor sau alte nebunii, dar dacă vrem să ne păstrăm obiceiurile alimentare actuale trebuie să schimbăm felul în care ne producem hrana!”, opinează Ștefan Totir, medic veterinar român stabilit în Marea Britanie.
GENERATOARELE DE CARBON
”Carbon footprint, în traducere amprenta de carbon, reprezintă totalitatea emisiilor de carbon eliberate pentru a produce 1 kg de hrană, în cazul nostru lapte sau carne.
De unde vine acest carbon și cum îl putem reduce fără să fim nevoiți să reducem numărul de animale sau suprafața cultivată?
Eu am împărțit aceste generatoare de carbon în 2 categorii:
- Generatoarele fixe sau anorganice: tractoare, utilaje, adăposturi, săli de muls, producerea de energie, aducțiunea de apă etc.
- Generatoarele mobile sau animate/organice, cum ar fi vaca, principalul producător, dar și toate bacteriile responsabile de fermentațiile din dejecții sau silozuri etc.”, explică Ștefan Totir.
CÂT CARBON ELIBEREAZĂ GRAJDUL?
”Dacă ai construit un grajd pentru 100 de vaci, dar îl ocupi doar cu 70 de vaci, toată cantitatea de carbon care s-a eliberat pentru această construcție va fi raportată la producția acelor 70 de vaci.
Să zicem că s-au eliberat 10.000 tone de CO2, iar vacile noastre produc doar 420.000 de litri pe an, adică o lactație medie de 6000 l/cap vacă. Calculând, putem afla că pentru fiecare litru de lapte produs i se alocă de la construcția grajdului o cantitate de 24 kg carbon. Această valoare este dacă vom închide grajdul într-un an.
Cele 24 kg carbon/litru lapte produs vor deveni mai puține, dacă grajdul va fi funcțional timp de 10, 20 sau 30 de ani (2,4; 1,2 și respectiv 0,8 kg). Cu cât folosim grajdul pentru o perioadă mai îndelungată de timp, cu atât amprenta de carbon per litru produs va fi mai mică!
Dacă am folosi grajdul la capacitate maximă și am ține cele 100 de vaci, pentru care grajdul a fost construit, cele 10.000 tone vor fi împărțite la 600.000 litri lapte și atunci avem numai 16 kg de carbon, deci ni se reduce amprenta de carbon cu 30%! – ȘTEFAN TOTIR
A nu se înțelege din exemplul acesta că producția de carbon este derivată doar de aici. Să nu uităm tractoarele, combustibilul, sala de muls etc. Aceleași lucruri sunt valabile și pentru producția de carne”, spune autorul.
CITEȘTE ȘI: VACA, pe post de ȚAP ISPĂȘITOR pentru industriile poluatoare! ”VACA NU E CĂRBUNE!”
VACA DE CARNE vs VACA DE LAPTE
”În această categorie vorbim doar despre vacă. Sunt suficienți aditivi pe piață care pot reduce emisiile din lagune, depozite de bălegar și nu are rost să le acoperim în acest articol.
Vaca, de lapte sau de carne, doar ca să existe, consumă și produce zilnic o anumită catitate de carbon. La aceasta se adaugă cantitatea rezultată din producerea de lapte sau carne”, îmi spune Ștefan Totir.
CUM CALCULĂM CÂT CARBON PRODUCE O VACĂ?
”Avem o cantitate de carbon produsă de vacă până devine productivă și altă cantitate, produsă în viața productivă a vacii. Cu mici variațiuni, să produci o junincă de lapte sau de carne, din punct de vedere al carbonului, vorbim de cifre similare.
VACA DE LAPTE. Dacă vorbim de vaca de lapte, această cifră se împarte la producția de lapte pe toată durata vieții și la numărul de viței produși, care la rândul lor vor ajunge fie la abatorizare, fie la înlocuirea efectivului în fermă.
Pe de altă parte, VACA DE CARNE nu produce decât viței, care mai târziu sunt transformați în kg carne, la care se va împărți cantitatea de carbon produsă pentru a crește acea vacă”, explică interlocutorul meu.
VACA DE CARNE, ÎN DEZAVANTAJ!
Din start putem observa că vaca de carne este în dezavantaj în ceea ce privește producția de carbon. Sunt 2 lucruri care o dezavantajează.
- Lipsa producției de lapte, adică tot carbonul produs de vacă trebuie absorbit de kg de carne produsă de aceasta.
- Al doilea aspect este greutatea vacii de carne care, în medie, este cu 20% mai mare decât cea a vacii de lapte, deci va avea o producție de bază de carbon mai mare decât vaca de lapte.
Atunci când vorbim de amprenta de carbon a unui kg de carne produs de o vacă de carne, valoarea va fi suportată doar de carne, dar dacă vorbim de un kg de carne produsă de o vacă de lapte, această valoare este mai scăzută, deoarece baza de calcul este împărțită și la carne, și la lapte.
ÎN CONCLUZIE…
Ștefan Totir: ”Concluzia este că un kilogram de carne produs dintr-un metis de vacă lapte/carne va avea o amprentă de carbon mai mică, decât același kilogram produs dintr-o vacă de carne.
Și atunci mă întreb și vă întreb: Este viitorul vacii de carne… vaca de lapte? Și atunci, vaca de carne va avea ca rol principal producția de tauri pentru metisări cu vaca de lapte?”
