În ultima perioadă, au fost înregistrate tot mai puţine focare de Pestă porcină africană, însă molima a mai „acaparat” două judeţe. În 27 septembrie au fost raportate 952 de focare, în 4 octombrie, 980, în 10 octombrie, 998, iar în 18 octombrie, 1021. Dacă recitim comunicatele ANSVSA din 29 august şi 6 septembrie, observăm că atunci a avut loc o creştere spectaculoasă a numărului de focare (45), iar în 13 septembrie, creşterea a fost halucinantă, 72 de focare în numai şapte zile! Faptul că epidemia se propagă mai încet e pus de specialişti pe seama răcirii vremii, care nu mai permite ţânţarilor, un vector activ în răspândirea bolii, să zburde de la animalele bolnave la cele sănătoase şi să aducă urgia în gospodării. Cu toate acestea, epidemia a mai cucerit, chiar în octombrie, alte două judeţe, Teleorman şi Maramureş, ridicând la 15 numărul judeţelor afectate..

Control european, nedumeriri ministeriale
Cel mai important eveniment pe frontul anti-PPA, din a doua jumătate a lunii octombrie, a fost prezenţa în România a misiunii de audit din partea Comisiei Europene. Potrivit comunicatului ANSVSA, ar fi a patra vizită în ţara noastră a unor experţi europeni, având ca obiect de interes PPA. Delegaţia europeană a fost interesată să afle cum au aplicat autorităţile româneşti prevederile legale pentru detectarea rapidă a focarelor prin supraveghere activă şi pasivă, dar şi pentru prevenirea răspândirii virusului şi eficacitatea controalelor oficiale privind mişcarea şi trasabilitatea animalelor. Din Bucureşti, experţii europeni s-au deplasat pe teren, în judeţele Brăila, Tulcea şi Constanţa, unde au auditat activitatea DSVSA-urilor şi a laboratoarelor din cadrul acestora, dar au vizitat şi ferme comerciale, gospodării ale populaţiei, fonduri de vânătoare, abatoare, unităţi de procesare şi centre comerciale pentru desfacerea cărnii de porc.
După efectuarea auditului, specialiştii europeni vor întocmi un raport care va fi publicat pe site-ul Comisiei Europene. Întrebat în cadrul unei emisiuni TVR despre misiunea CE, ministrul Petre Daea a susţinut că ”e un control de rutină, o măsură tehnică, văd despre ce e vorba, iau situaţia concretă din România. {i pentru dumnealor, şi pentru noi, cei de aici, sunt multe semne de întrebare”. Nu e prima oară când ministrul spune că ar exista aceste ”semne de întrebare” pe tema PPA. Recent, când a fost depistat primul focar în judeţul Teleorman, ministrul a declarat că ”îmi pun semne de întrebare dacă a fost intenţionat, dacă e o nesăbuinţă a unuia, neştiind despre ce e vorba”, cerând ANSVSA să solicite sprijinul ”organelor abilitate” pentru a cerceta situaţia. În august, când o fermă comercială a căzut victimă PPA, ministrul a spus că nu înţelege ”cum într-un complex care are o singură intrare şi o singură ieşire a putut pătrunde virusul pestei porcine. Pentru mine (…) este un mare semn de întrebare”.
Mai mult decât să-i spulbere aceste nedumeriri, ministrul aşteaptă de la Comisia Europeană ceva mult mai concret şi anume ajutorul financiar promis de doi comisari (cel pentru Agricultură şi cel pentru Siguranţa Alimentară). Ajutor care va depinde cumva şi de rezultatele auditului de la sfârşitul lunii octombrie.

Conturi pline, conturi goale
Între timp, autorităţile româneşti au continuat plata despăgubirilor către fermierii şi gospodarii cărora le-au fost ucişi porcii, în operaţiunea de combatere a PPA. În judeţul Tulcea, preţul oferit este de 6,12 lei/kg pentru exemplarele care au avut mai mult de 40 de kg şi de 10,2 lei/kg pentru exemplarele mai mici de 40 de kg. E acesta un preţ mulţumitor? Întrebând câţiva gospodari aceştia s-au declarat mulţumiţi, în sensul că ar fi fost mai grav dacă nu ar fi primit nici un leu drept despăgubire. ”Buni şi banii ăştia decât nimic”, spun ei. Pe de altă parte, sătenii au ţinut minte că autorităţile le-au promis în vară, când epidemia era în toi şi porcii erau sacrificaţi cu zecile de mii, că vor primi între 8 şi 12 lei/kg. Consultând, însă, datele oferite de Comisia de Evaluare a Caracaselor pe site-ul www.ccceurop.ro, secţiunea ”Rezultate operative clasificare”, observăm că preţul mediu al porcilor în viu la poarta abatoarelor a fost sub 6 lei/kg, adică 5,42 lei/kg pentru clasa S (peste 60% carne macră) şi 5,33 lei/kg pentru clasa E (între 55 şi 59% carne macră). Una peste alta, existenţa banilor în conturi le-a mai îndulcit amarul pierderii grăsunilor, pe care unii îi creşteau ca să-i vândă de Crăciun. Potrivit comunicatului din 18 octombrie al ANSVSA, au fost despăgubiţi, până la acea dată, 7480 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 90.563.900 lei. Medicii veterinari concesionari s-au dovedit chiar concesivi cu fermierii, fiindcă le-au înregistrat porcii înainte ca aceştia să fie ucişi, fapt care le-a permis proprietarilor să încaseze despăgubirile financiare. Cei care nu au avut porcii identificaţi, nu au primit despăgubiri, potrivit modificărilor aduse recent HG 1214/2009. Aceştia nu sunt chiar puţini. Destui români obişnuiesc să-şi crească porcii nu în stil tradiţional, ci în stil haiducesc, fără să-i înregistreze, lăsându-i liberi, fiind cei mai expuşi epizootiilor.

PPA NU IA PAUZĂ
În timp ce autorităţile livrează banii în conturile fermierilor păgubiţi de PPA, epidemia se extinde de la un judeţ la altul. În 16 octombrie, ANSVSA a comunicat că Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti (IDSA) – Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Pestă Porcină Africană (PPA) – a confirmat prezenţa virusului acestei boli în probele prelevate din resturi de cadavru de porc (os lung) găsite într-o zonă situată în extravilan, în pădurea Slobozia Mândra, din judeţul Teleorman. În 23 octombrie, Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală a confirmat existenţa unui focar de PPA în Maramureş, în comuna Ieud, după ce a primit probele prelevate de DSVSA Maramureş, de la un porc mort şi de la doi purcei vii. Animalele au fost eutanasiate. În acelaşi timp, poliţia a demarat o anchetă pentru verificarea suspiciunilor conform cărora virusul a fost transmis prin traficul ilicit cu animale provenite din zone afectate de PPA. Experţii europeni nu au ajuns şi în nordul ţării, concentrându-şi atenţia pe judeţele din sud-estul ţării, dar s-ar putea să descopere şi în aceste judeţe încălcări ale regulilor privind traficul de animale vii.
Din păcate, unii crescători de animale preferă să acţioneze în afara regulilor. Nu-şi înregistrează porcii, îi lasă liberi prin locuri de-a dreptul sălbatice şi le oferă hrană din surse dubioase, după principiul ”nu contează cu ce-i hrănesc, important e cât de bine-i vând”. Să mai punem la socoteală şi acele târguri săteşti care funcţionează în regim semi-clandestin, în orice caz fără autorizaţie DSVSA, organizate cu complicitatea autorităţilor publice locale. Desigur, interesul economic e vital pentru orice mic antreprenor, care creşte animale pentru piaţa locală, dar un strop de responsabilitate îl poate feri de pagube şi mai mari.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 19/221 (ediţia 1-14 noiembrie 2018)