„În ceea ce priveşte culturile de primăvară, pierderile sunt semnificative. La porumb, de exemplu, am făcut o probă şi am recoltat 700 kilograme la hectar. În viaţa mea nu s-a mai întâmplat aşa!”, recunoaşte Dimitrie Muscă, inginerul agronom care ne-a obişnuit cu producţiile sale record.
Arşiţa a distrus culturile
Lipsa precipitaţiilor a fost marea problemă cu care s-au confruntat anul acesta fermierii din vestul ţării, şi nu doar ei. „Până la mijlocul lunii august am înregistrat doar 228 de litri, dar am avut şi acele temperaturi de 39-40 de grade Celsius, care ne-au distrus culturile. La soia, estimările sunt că nu vom recolta mai mult de o mie de kilograme la hectar. Şi de aici rezultă îngrijorarea noastră legată de subvenţia pentru înverzire. În mod normal, statul ar trebui să vină cu o derogare specială anul acesta, pentru că nu ştiu cine va atinge baremul de 1.200 kg pentru ZIE. Despăgubiri pentru culturile calamitate am înţeles că nu se vor da. Aşa că nu ne rămâne decât să sperăm că nu vom rămâne şi fără banii pentru zonele de interes ecologic”, a declarat fermierul arădean.
2.000 ha scoase din calcul!
Deşi toată lumea vorbeşte de câţiva ani de aceste fenomene extreme provocate de schimbările climatice, pentru Dimitrie Muscă abia 2022 a fost un an de coşmar. „Au mai fost ani secetoşi, dar 5-6 mii de tone de porumb tot am recoltat. Ce s-a întâmplat anul acesta este de nedescris. Nu văd să obţinem mai mult de o mie de kilograme la hectar, în condiţiile în care suprafaţa alocată porumbului anul acesta a fost de 2.000 de hectare”, a precizat agronomul din Curtici.
Pentru a compensa pierderile de producţie din acest sezon la culturile de primăvară, Muscă a cumpărat de la alţi producători materie primă pentru hrana animalelor sale.
Genetica românească pierde teren la Curtici
Dacă în anii trecuţi era un susţinător declarat al soiurilor de grâu româneşti, în prezent Dimitrie Muscă mizează mai mult pe genetica franţuzească. „Între Glosa de la Fundulea, pe care l-am promovat de-a lungul anilor, şi soiul Anapurna de la Limagrain, pe care ne-am axat în momentul de faţă, diferenţa este uriaşă. Am obţinut producţii şi de 9.743 kg/ha cu soiul franţuzesc. Media a fost de 8.560 kg doar pentru că am avut şi nişte terenuri nisipoase”, susţine administratorul CAI Curtici.
Deşi Glosa a impresionat întotdeauna prin calitatea boabelor, Muscă e de părere că, dacă ştii să faci tehnologie, toate soiurile noi îţi oferă producţii de calitate. Pentru anul agricol 2022-2023, acesta a decis să dea o şansă soiului Biharia, despre care spune că ar fi cel mai productiv soi de grâu românesc la ora actuală.
