Cine este Carrie Smith Flanagan şi cum a început povestea ei în agricultură? “Eu şi logodnicul meu Darren avem aceeaşi vârstă, 42 de ani, iar fiica mea tocmai a împlinit 12 ani. El a crescut într-o familie de fermieri, părinţii lui au avut întotdeauna cel puţin câteva vaci. În schimb eu nu am avut nici o tangenţă cu acest sector, exceptând faptul că bunicul meu creştea cai şi am călărit mereu. Chiar dacă am lucrat la un cabinet veterinar în timpul facultăţii, am avut foarte puţină experienţă cu vitele. Când am început să mă întâlnesc cu logodnicul meu, locuiam cam la trei ore distanţă, aşa că, mergând să îl ajut cu munca la vite, am început să învăţ. M-am mutat împreună cu el la fermă în urmă cu aproximativ un an şi de atunci am învăţat mult. Acum fac cea mai mare parte a muncii zilnice”, îşi începe povestea Carrie Smith Flanagan, fermiera din Oklahoma, unul din cele 50 de state ale Statelor Unite ale Americii.
Ce rase de bovine cresc şi pentru ce?
Majoritatea vacilor lor sunt din rasa Black Angus, Red Angus, câteva Charolaise şi doar o mână de vaci din rasa Corriente, crescute pentru evenimentele de Rodeo. “Toate bovinele noastre, cu excepţia celor cu coarne lungi, rasa Corriente, sunt crescute pentru producţia de carne. Avem trei tauri, dintre care doi înregistraţi pentru reproducţie, un Black Angus şi un Red Angus”, mi-a spus Carrie. Vitele sunt întreţinute pe păşuni. “Le-am împărţit între două parcele de teren pe care le deţinem, cu o suprafaţă totală de aproximativ 200 de hectare, şi alte două păşuni închiriate de la stat, care însumează aproximativ 200 de acri (80 ha – n.r.)”, adaugă ea.
Branduire JD
Viţeii se vând marcaţi şi… licitaţi
Piaţa de desfacere nu le dă deloc bătăi de cap fermierilor din Oklahoma. Ei îşi vând animalele printr-un sistem de tipul târgurilor, dar cu licitaţie. Înainte de vânzare, viţeii sunt marcaţi cu fierul încins pentru a fi branduiţi. Astfel se respectă tradiţia, dar se promovează şi imaginea fermierului prin marfa pe care o dă spre valorificare.
“Transportăm viţeii spre vânzare şi îi dăm către cel mai mare ofertant. Uneori acesta este un crescător privat, alteori este o fermă de finisare, care îi preia şi îi mai creşte până când sunt potriviţi pentru procesare. Toţi viţeii noştri sunt marcaţi înainte de vânzare. Un simbol este J-D, brandul pe care logodnicul meu şi partenerul său de afaceri îl au pentru ferma noastră de vaci şi foloseşte primele iniţiale ale fiecăruia dintre numele lor, Jason şi Darren. Cealaltă marcă este a mea «diamant J», un diamant deasupra literei J. La momentul marcării folosim caii pentru a aduna viţeii şi a-i aduce la «foc». Pe vremuri se folosea un fier de marcat încălzit în cărbuni. Fierul nostru de marcare este însă electric”, îmi detaliază Carrie.
Cât de grea e zootehnia în Oklahoma?
“Zona în care trăim noi este o câmpie înaltă şi, din păcate, în acest an am experimentat o secetă extremă. Chiar şi într-un an fără secetă, această zonă poate prezenta provocări, dar anul acesta a fost deosebit de greu şi ne obligă să reevaluăm modelul nostru de afaceri şi modul în care acţionăm. Seceta din acest an nu ne-a lăsat nici un fir de iarbă, hrană care ar susţine vaca şi viţelul pe timp de vară şi de toamnă până la înţărcare. Din această cauză, am fost nevoiţi să cumpărăm furaj şi să hrănim toate vitele într-o perioadă a anului în care de obicei stocăm fân şi facem raţii pentru iarnă, iar furajul este foarte scump”, adaugă Carrie.
Din cauza secetei, mizează pe fătările de toamnă
A fost un an foarte greu pentru vacile-mamă, susţine fermiera. “Viţeii noştri din acest an arată foarte bine, dar au solicitat extrem de mult vacile. Chiar dacă le hrănim peste raţia zilnică necesară, lipsa de iarbă verde, proaspătă, împreună cu lipsa totală a ploilor şi a umidităţii din aer se resimte în felul în care mănâncă. Din acest motiv, am înţărcat toţi viţeii cu 4-5 luni mai devreme decât în mod obişnuit. Avem în vedere vânzarea majorităţii vacilor şi reorganizarea fermei, pentru a trece la viţei de toamnă mai degrabă decât viţei de primăvară, în principal din cauza condiţiilor meteorologice şi a lipsei de furaje. Ne-am gândit că astfel vom reuşi să oferim atât mamei, cât şi viţelului o nutriţie mai bună, având în vedere că pe timpul iernii se hrănesc cu porumb sau tulpini de milo (o subspecie a plantelor anuale din familia sorgului – n.r.). Îmi plac animalele şi bucuria pe care mi-o dau ele este de o mie de ori mai mare faţă de ceea ce le ofer eu”, conchide tânăra fermieră.
“Îmi asum meseria, este o responsabilitate serioasă faţă de animalele pe care le cresc şi faţă de domeniul pe care-l reprezint”
CARRIE SMITH FLANAGAN, fermier din Oklahoma
ŞTIAŢI CĂ?
Taurinele Corriente sunt o rasă de vite Criollo descendente din animale spaniole aduse în America încă din anul 1493. În ziua de astăzi, mai sunt utilizate doar în anumite ferme ca “bovine sport” pentru evenimente de Rodeo şi bulldogging.
Vitele Corriente pentru Rodeo
FERMA DE VACI DIN NORVEGIA
Cât de mult să iubeşti tractoarele? Dar vacile? Atât de mult încât să-ţi comanzi tractor roz, personalizat cu numele tău, şi să creşti 200 de bovine undeva la capătul lumii… în Norvegia.
Click AICI şi află povestea fermierei Chiristine Jonassen!
un articol de
PAULA CIUPAG