Recunoştea că deşi operaţia este dureroasă pentru viţei, urmată de traume care persistă un timp mai îndelungat, şi că ea este foarte traumatizantă şi sângeroasă când extirparea se efectuează la animalele adulte, procedura trebuie făcută, deoarece fără asta exploatarea vacilor întreţinute mai ales în stabulaţie liberă pune în pericol de accidentare atât animalele, cât şi îngrijitorii.

Din aceste motive, Pavel m-a întrebat dacă ştiinţa geneticii nu poate să întreprindă ceva pentru ca animalele care fac parte din suprarasa Friză (în care se includ şi cele din rasa noastră Bălţată cu Negru) să se nască fără coarne, aşa cum se întâmplă la cele care fac parte din rasa de carne Aberdeen Angus. Pentru a-i răspunde corect, i-am spus că există în prezent două variante prin care se pot obţine animale cărora să nu le crească deloc coarnele, din motive genetice. Una dintre ele ar fi calea încrucişării vacilor Friză cu tauri Aberdeen Angus şi a doua cale ar fi utilizarea, în faza embrionară a dezvoltării organismului, a tehnologiei de editare a genei răspunzătoare de creşterea coarnelor.
Din nefericire însă, încrucişarea femelelor din rasa BNR cu tauri de rasă Aberdeen Angus ar produce hibrizi fără coarne, dar care nu vor fi în stare să producă lapte mai mult decât îi este necesar viţelului să se dezvolte. Prin urmare, pentru a obţine animale Friză fără coarne, o asemenea modalitate nu poate fi benefică fermei sale, pentru că şi-ar transforma exploataţia din producătoare de lapte, în producătoare de carne.
Tehnologia de editare a genei care conduce dezvoltarea coarnelor este cea mai bună cale de a obţine animale de tip Friză, de rasă pură, dar cărora să nu le crească coarnele.

Tehnologia de editare a genei de interes
Cum se realizează această tehnologie? Editarea genei este o metodă biotehnologică ce foloseşte un produs molecular format dintr-o enzimă (endonuclează) care “ştie” să taie lanţul de ADN într-un punct fix, la care se ataşează ARN-ul mesager al genei supuse editării pentru a o recunoaşte şi care, injectat în celula ou (zigot) sau introdus cu ajutorul unui vehicol, tot molecular (o plasmidă sau un virus), în celule somatice (fibroblaşti), transformate ulterior în embrioni, (prin transferul de nuclei), este în stare să producă o mutaţie ţintită numai în gena de interes a gazdei.
În cazul nostru, Alison Eenennaam şi echipa sa de la Universitatea Davis din California, pentru a corecta structura genei care conduce la dezvoltarea coarnelor la vacile Friză şi a o face identică cu cea a rasei Aberdeen Angus, au folosit un produs molecular format din endonucleaza CRISPR-cas-9 obţinută dintr-un microb (Streptoccocus pyogenes), la care au alipit ARN-ul mesager al acestei gene. Acest din urmă element al produsului are rostul să găsească şi să recunoască în lanţul de ADN locul unde se găseşte gena dezvoltării coarnelor şi să se ataşeze de ea. Acesta are capacitatea să taie cele două catene ale genei şi să realizeze o breşă în structura acestuia. La rândul ei, breşa realizată declanşează mecanismele naturale de reparare a materialului ereditar al celulei, care vor rescrie structura genei rasei Friză după modelul genei rasei Angus pe care operatorul a introdus-o aici, înscrisă pe un fragment de ADN.

TEHNOLOGIA CRISPR-CAS9
Prin această metodă biotehnologică, echipa de cercetători de la “Davis University” a obţinut o mulţime de masculi şi femele din rasa Hostein Friză fără coarne (care se transmite la descendenţi), a căror genă responsbilă de creşterea coarnelor avea o structură identică cu cea găsită la rasa Aberdeen Angus. Cercetătorii ne asigură că metoda folosită pentru a obţine animale fără coarne nu produce nici un fel de modificare în structura altor gene.
Generalizând rezultatele din acest experiment, se poate afirma că tehnologia CRISPR-cas9 de editare a genelor nu face altceva decât să transforme, prin mutaţie artificială, gena recesivă care dirijează creşterea coarnelor într-o variantă dominantă care opreşte dezvoltarea acestora.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 2/229 (ediţia 1-14 februarie 2019)